Dacă ziua avea treizeci de ore, apucam să dorm și eu două

15419308_10207764679661138_886729892_o
Am o zi din aia: la ora 10:00 merg la aniversarea „20 de ani Chicco România”, la 11:30 am întâlnire cu producătorul Turneului Zurli, la 12:30 mă văd cu șefii de la Fior di Latte, la 13:00 cu o PR-iță, apoi la 14:00 cu Codin Maticiuc pentru un interviu. La 16:00 merg la Morodan în împărăție iar la 18:00 la deschiderea noului restaurant Caju by Joseph Hadad.

Printre toate astea ar trebui să fiu deșteaptă, creativă și calmă.

M-am trezit agitată și obosită, dintr-un somn care ar fi putut să se mai lungească cu câteva zile. Am dormit degeaba 8 ore, au trecut mai repede decât 8 minute. Am senzația asta în fiecare dimineață. Nu înțeleg sincer de ce, pe lângă concediul de odihnă și cel medical, nu există concediul de somn. Eu dacă aș fi parlamentar jur că aș face un proiect de lege în sensul asta. Ar rupe!

M-am trezit și nu știam dacă îmi e mai mult somn, mai mult foame sau mai mult frică de programul ultra aglomerat, iar. Am devenit un mic roboțel care își împarte minutele și secundele pe categorii și culori. Cele mai multe sunt roșii, am numai urgențe.

Cea mai mare realizare din secolul asta, în plan personal, e că am programat 5 întâlniri în același loc.

Sunt la jumătatea zilei și mi se pare că încă nu am făcut nimic, mai am o mie de întâlniri înghesuite una într-alta, ca un grup de pensionari în 301. Micile pauze dintre discuții mi le consum isteric pe telefonul care nu se descarcă, în ciuda mea. Mesajele sunt parcă presetate: Fifi, îți scriu, văd că ai citit. de ce nu răspunzi? Fifi, ajutor! Fifi, de ce nu vorbești cu mine?

Messenger, whatsapp, Facebook personal, blog, colaboratori, angajatori, angajați. Opriți-vă! ?

Trag aer puternic în piept și știu că până la sfârșitul zilei o să fie ok. O să ajung târziu în noapte acasă, o să-mi scot cizmele care încă n-au gustat zăpada și o să mă întind pe canapea. Pentru oameni ca mine s-a inventat această piesă de mobilier.
*****
Precizare: asta e ziua mea de ieri, arată ca o hartă de la Inspectoratul pentru situații de urgență. Am supraviețuit, doar că nu am apucat să public textul.

P.S. M-a certat si guru Bazavan că nu mă ţin de direcţia bună cu blogul. Nu mai fac, nu mai fac :=

Un gând despre &8222;Dacă ziua avea treizeci de ore, apucam să dorm și eu două&8221;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.