Mihaela Calin. In viata aleg cu mintea, dar imi intreb intotdeauna si sufletul ce parere are




Mihaela Calin nu e Cenusareasa. Nici macar Cenusareasa moderna. N-a asteptat vreun print cu un pantof sa o scoata pe scena vietii. 

E o femeie puternica si hotarata care a reusit in viata strict prin munca ei si se mandreste ca nu a fost loc de compromisuri pe traseul profesional. 

Nu vorbeste prea usor de viata ei personala si daca dai o cautare pe google imaginile pe care le gasesti cu ea sunt de la pupitrul stirilor. 

A fost o provocare pentru mine sa o conving sa se lase fotografiata in posturi cu care nu e obisnuita si sa raspunda la intrebari la care n-a raspuns niciodata.

Va invit sa o cunoasteti pe Mihaela Calin asa cum e ea in viata de zi cu zi, dincolo de pupitrul Observatorului




–  Adevar sau provocare?

  Pfuiii… Adevar! ( dupa fix o secunda de gandire )


De ce nu te vezi frumoasa?

Niciodata nu am crezut despre mine ca sunt urata. Niciodata, niciodata. Dar am considerat ca frumusetea este un dar de la Dumnezeu. I-am multumit pentru asta si m-am gandit in ce fel pot sa fiu eu un om mai bun. Si am incercat sa fiu mai inteleapta, mai rabdatoare, mai toleranta.


Ok, ai incercat sa imbunatatesti anumite lucruri, dar totusi frumoasa nu te-ai vazut, in sensul cunoscut al frumusetii. Si cind cineva iti spune ca esti frumoasa zici repede: nu, nu! De ce? Ti se pare ceva superficial?

Nu, nu mi se pare ceva superficial. Poate ca este si o chestiune de pudoare.



– Zi de zi,  cind te asezi la pupitrul stirilor la ce te gandesti? Vreau primul gand!

„Ceea ce urmeaza sa face eu acum este cel mai important lucru din lume. Pentru mine si pentru cei care ma privesc.” Asa gandesc, in felul acesta simt ca se creeaza o conexiune. Niciodata nu am putut sa imi imaginez ca vorbesc cu mama, sau cu o prietena, sau ca ma urmaresc sefii, mi se pare ca nu are legatura cu ce fac eu acolo, cu relatia mea cu cei care ma privesc.  Superstitii nu am si m-am ferit sa am pentru ca meseria asta nu trebuie sa cunoasca rutina. Acum pot sa fiu la pupitrul stirilor, peste 3 ore pot sa fiu la live in Piata Universitatii sau sa fac o plasma. Deci superstii gen pisica neagra, nu. Doar in mine caut stabilitatea si consecventa. Daca ma balbai la primul cuvant nu, nu inseamna ca ma voi balbai tot jurnalul. 🙂



– Cum s-a schimbat viata ta de cand prezinti stirile? Exista o popularitate, lumea te recunoaste pe strada. Ce simti despre asta?

In viata privata sunt un om absolut normal si cred ca niciun om normal nu se uita sa vada daca alti oameni se uita la el. Fac firesc lucruri, nu simt o presiune, nu ma simt urmarita. Cred ca viata publica aduce foarte multe beneficii. Ca orice lucru insa vine si cu niste parti care sunt mai putin placute. Mi le asum si nu mi se pare corect sa ma plang. 


– Care ar fi beneficiile?

De exemplu, faptul ca ajungi sa cunosti oameni la care nu ai fi avut acces niciodata. Ajungi la evenimente la care nici nu visai. Spre exemplu, la ziua regelui la Palatul Elisabeta. L-am cunoscut pe Marius Tuca, nu pierdeam nicio emisiune de-a lui si datorita acelor emisiuni eu am decis ca vreau sa fiu ziarist. Uite, la primul eveniment in trust dupa ce am devenit prezentatoare,  mi-am facut o fotografie cu Sandra ( Alessandra Stoicescu ). Mamei mele,  cind a vazut fotografia… i s-au umplut ochii de lacrimi si mi-a zis: mami, langa ce oameni esti… Are si acum poza printata, pusa in geamul mobilei din bucatarie, acasa la Turnu Severin. Un lucru foarte important pentru mine este ca datorita meserie mele, uneori pot schimba lucrurile. Nu sunt ca un om care obisnuieste sa se planga, dar stie ca nu poate schimba nimic. Eu CRED ca pot imbunatati ceva in jurul meu si incep prin exemplul personal. Asta ma face sa imi traiesc viata frumos, sa nu ma las pe tanjeala. Si totul porneste de la responsabilitatea mea ca jurnalist.





–  Ce nu ai face niciodata?

In primul rand nu as spune niciodata NICIODATA :).  Dar, as zice despre mine ca nu mi-am dorit in niciun moment din viata sa experimentez tot ce se poate, nici macar in zbuciumata adolescenta. Pur si simplu despre unele lucruri nu am curiozitati. Da, stiu ca e cool si suna bine in interviuri, dar nu as face niciodata sporturi extreme. Nu vad rostul.  



–  De ce iti e frica?

Ma tem de o clipa aceea de fatalitate. Poate ca este deformare profesionala, da, stiu, am vazut prea multe stiri, dar sunt prudenta in multe situatii pentru ca stiu ca poti plati o clipa de prostie foarte scump. Poate chiar cu viata ta sau a altora. Ca sa iti dau un exemplu, chiar si cand ma grabesc, sunt foarte atenta la pietoni. E cumplit sa vrei sa dau o clipa inapoi, doar o clipa.


La ce sunt buni banii?

Din punctul meu de vedere banii sunt buni la doua lucruri: sa calatoresti, e cea mai buna investitie, si sa ii dai acelora  a caror viata depinde de ei. Atat! In rest, nu prea judec lucrurile prin prisma banilor. Am intalnit oameni saraci si rautaciosi, invidiosi, dar si oameni bogati, foarte bogati, de cea mai joasa speta. In acelasi timp, am vazut oameni cu multi bani care au schimbat viata unor oameni, fata unui oras sau imaginea unei tari si care nu au uitat nicio clipa ca nu totul se poate cumpara. Stii care imi plac cel mai mult? Cei care au putine lucruri materiale, dar sunt foarte fericiti, au sufletul plin de viata lor. Ma facineaza aceasta pofta de viata, dincolo de bani, de statut, de orice. 


–  De ce tii sa fii diva discreta, cu gulerasul apretat, intr-o lume in care cele mai multe femei care apar la televizor cauta expunerea cu orice pret?

Nu am treaba cu expunerea lor. Eu asa sunt , asa ma simt comfortabil, nu e vreo strategie.

–  Cum e Mihaela Calin acasa? Mai sta la cratita macar din cand in cand?

Bineinteles. Imi place sa gatesc. Gateam foarte mult cand lucram la matinal pentru ca eram libera toata ziua, dar si acum imi place sa stau in bucatarie. Imi place sa stau acasa, „in cuib”. Am perioade in care ies mai mult, dar sunt si perioade lungi in care imi gasesc linistea acasa. Daca am o perioada mai stresanta, imi rezerv o zi in care fac curatenie generala. Frec parchetul si imi asez gandurile. Stiu ca nu te asteptai sa auzi asta, dar te provoc sa incerci. E mai bine ca la sala! 



–  Ai 30 de ani. S-au scris carti despre criza femeii la 30 de ani. O simti?

Se spune ca femeia la 30 de ani este suficient de tanara dar si de inteleapta incat sa realizeze tot ce isi doreste. Mie asta mi s-a intimplat la 20 de ani. Acum fac planuri.


 Barfa este o boala a societatii. Ce faci cind afli ca oamenii te vorbesc de rau?

Ma afecteaza. Stiu insa ca e anormal sa crezi sau sa speri ca toata lumea te iubeste.



In ce masura te afecteaza. Cum reactionezi?

Daca sunt oameni de care chiar imi pasa incerc sa imi dau seama unde gresesc eu de ma percep ei asa, mai ales cand eu stiu ca ce am auzit de la ei e foarte putin adevarat. Tuturor ni se mai intampla sa lasam impresia gresita. Daca nu sunt oameni foarte apropiati, las lucrurile asa. Pana la urma e dreptul lor sa nu ma placa, nici eu nu plac pe toata lumea, dar nu permit sa se poarte incorect sau mojic.


In viata alegi cu sufletul sau cu mintea?

Aleg cu mintea, dar imi intreb intotdeauna si sufletul ce parere are.



Ce te face fericita?

Faptul ca eu imi traiesc viata fix asa cum am decis.


Ce te scoate din minti? Reformulez: ce te enerveaza?


Vorba multa. Oamenii care vorbesc ei despre ei. Nu imi plac oamenii care bat toba, ci cei care se dezvaluie prin ochii celorlalti. Ce ma mai enerveaza?… dezordinea, goana dupa shopping, sa duc masina la service sau la spalatorie. 


Cat de tare te superi pe tine cand gresesti? 

Foaaaarte tare!!!


De ce, nu ai voie? Toti oamenii gresesc.

Uneori sunt suparata pe mine mult timp in  urma unei greseli. Sunt putini oameni care fac greseli originale. Oamenii fac aceleasi si aceleasi greseli. Pentru ca nu gandesc inainte. Si asta ma enerveaza.


Daca maine te-ai lasa de televiziune ce ai face ?  

Daca nu ar fi televiziunea, mi-ar placea sa lucrez la o editura. Sa citesc mereu, sa aleg, sa recomand. Imi place influenta asta subtila pe care o poti aduce in viata oamenilor. Si imi place asta pentru ca imi amintesc cum m-au influentat pe mine cei care mi-au recomandat carti cu caldura. Sau cu un pragmatism care suna a provocare. Ar suna bine colectia „Raftul Mihaelei” 🙂 Mi-a zburat gandul pentru ca stiu ce lucruri minunate a adus in viata oamenilor „Raftul Denisei”… Comanescu. 




– Lucrezi in echipa cu 8 femei. Suna periculos..:)

Cand eram la matinal, lucram intr-o echipa de barbati. Sincer, cred ca ma protejau uneori si intotdeauna am apreciat asta. Cu barbatii e simplu, la ei totul tine de ierarhie. Cei care aveau o pozitie superioara tineau doar sa fac ce spun ei. Cei fata de care aveam eu o pozitie superioara, luau directivele mele simplu, fara orgolii. Cu femeile nu e asa, cu femeile trebuie sa stabilesti parteneriate. Eu nu sunt foarte buna la parteneriate, asa ca am legat prietenii. Cei doi editori, Theodora Massini si Bianca Morus, si producatorul Leocadia Tonita imi sunt prietene bune, iesim impreuna si ne povestim lucruri personale. Ne consultam in fiecare decizie care tine de jurnale. Cei doi redactori, Catalina Patru si Lidia Bobes sunt sursele mele de informare, le consult mereu atunci cand scriu, atunci cand nu imi e clar un subiect. Mai nou, suntem „surori de inele”. Theo a cumparat inele identice pentru toate si le purtam spre amuzamentul colegilor si al nostru. 🙂 Nu cred ca relatiile de serviciu sunt strict profesionale, cam asa stau lucrurile in toata redactia Observator, evident dupa o selectie in functie de compatibilitati intre oameni.


Cele mai bune 3 sfaturi din viata ta care au fost si de la cine le-ai primit?

De la mama am primit doua sfaturi pe care nu le uit toata viata: sa am grija de mine si  sa am banul meu in portofel. Bunica mea m-a invatat sa fiu curata si ordonata. Imi amintesc cum venea din sat acasa si spunea: Doamneee, ce cuminte sunt. De ce mama? Doamneeee, ce femei naroade, ce le mai spun gurile, ce prostii vorbesc.


Fratele tau Laurentiu lucreaza ca editor de imagine in echipa Observatorului. Are o problema cu faptul ca toata lumea il identifica ca fratele tau?

Multa vreme cei mai multi dintre colegi nu stiau ca Laurentiu este fratele meu. Asta pentru ca noi am avut un concept: fiecare cum isi asterne, asa doarme. Am incercat sa nu cumva sa ii influentez viata la serviciu nici in sens pozitiv, dar nici in sens negativ. Nu am vrut ca cineva sa ii faca vreo favoare pentru ca e fratele Mihaelei Calin, dar nu am vrut nici ca vreun sentiment negativ fata de mine sa se rasfranga asupra lui. In ceea ce il priveste pe el, nu mi-a spus niciodata ca simte vreo presiune. Pentru el sunt doar sora lui, si la serviciu, si acasa.


– Esti trainer la IMA. Cum arata viitorul presei?

Cred ca viitorul presei suna foarte bine, si unul dintre cele mai importante argumente este ca deja activitatea jurnalistilor este tot mai demitizata. Atunci cand oamenii, publicul, isi imagineaza ca jurnalistii sunt niste zei, iar presa este o activitate care se ocupa cu adevarul filosofic si cu dreptatea absoluta, atunci e mult loc de manipulare. La Intact Media Academy sunt traineri unii dintre cei mai importanti jurnalisti din Romania. Primul lucru pe care il invata cei care ajung la cursuri este ca noi nu suntem niste zei, niste vedete, suntem niste profesionisti. E alta discutie, e alta paradigma. Eu am simtit in facultate de exemplu ca vedetismul asta al jurnalismului este frustrant si apoi am inteles ca este neintemeiat. Sandra Stoicescu este trainer acolo nu pentru ca o cunoaste toata tara, ci pentru ca e un jurnalist cu o experienta remarcabila in Romania. Carmen Avram are ce da mai departe nu pentru ca o stie lumea de la televizor, ci pentru ca umbla pe drumuri neumblate in presa din Romania. Incet-incet intelegem ca imaginea conteaza, dar e doar un accesoriu, si acesta este viitorul presei romanesti.

Ai avut momente in viata cand ai simtit ca ti se potriveste zicala: matza blanda zgarie rau?

Nu imi plac iesirile temperamentale, desi mi s-a mai intamplat sa ma port asa. Nu am ajuns insa la acest comportament gandind ca trebuie sa „zgarii”, argumentele mele au fost cu totul altele. Si aproape intotdeauna am avut grija sa reglez situatia cu scuze sau explicatii. Nu ma pasioneaza „asteptatul oamenilor la cotitura”.


Esti o persoana extrem de low profile, dar totusi as vrea sa vorbim putin despre…cum stai cu dragostea?

Viata mea privata nu e secreta, e doar discreta. Este in viata mea un om special. Oamenii vorbesc foarte mult despre relatii. O relatie nu e intotdeauna cum ai visat. Eu nu ma vedeam niciodata pe mine intr-o relatie la distanta. Cand gasesti omul potrivit privesti insa altfel coordonatele de timp si distanta. 


E complicata totusi o relatie la distanta….

Da, e dificil. Dar eu cred in happy end. 

Cum e el?

El spune ca eu sunt varianta lui feminina. 


Si tu ce spui?

 Ca are dreptate. :)Suntem doi oameni care vorba cantecului: gandim la fel, simtim la fel…



Peste ce greseli nu ai trece in dragoste?

Doar una? Sa simt ca nu mai contez. Adica nu ii mai pasa, nu mai asculta, nu te mai surpinde, nici macar nu te mai enerveaza. Sa ajungem la stadiul de frati pentru mine este intolerabil. Dar pe de alta parte stiu familii in care oamenii traiesc cam asa si le e bine. Si de asemena nu pot accepta sa ma simt umilita, adica nu ca gresesti ceva, dar ma pui in situatii in care oamenii gandesc „vai, saraca, daca ar sti ea”. Stiu trist de multe astfel de cazuri.



– Ce vrei sa auzi de la un barbat? Ceva frumos sau ceva adevarat?

Evident ca imi place sa aud vorbe frumoase, dar daca sunt mincinoase nu imi trebuie. As fi zis ca prefer adevarul, dar as fi ipocrita. Uneori adevarul ma doare. Echilibrul acela al delicatetii pe care l-am vazut in putine relatii, si alea trecusera deja de nunta de argint, mi se pare incredibil. Cand stii ca adevarul nu este un lucru vital, dar sigur jigneste sau raneste, taci. Nu ii spune ca sforaie, va nega, vor aparea contrazicerile si cearta. Chiar are rost?… 


Crezi ca sexul e supraevaluat, crezi ca lumea vorbeste prea mult despre asta?


Nu cred ca sexul e supraevaluat dar chiar cred ca oamenii vorbesc prea mult despre asta.


E ceva ce nu te-am intrebat si ai fi vrut sa te intreb?

Nu. Sunt foarte multe lucruri despre care nu as fi vrut sa ma intrebi si totusi m-ai intrebat. Plus ca as fi vrut sa iti spun ca rosu e culoarea mea preferata! ( hohote de ras )






Fotografii: Adi Popa
Machiaj: Daniela Barbur
Vestimentatie: Clothes Boutique
Incaltaminte: Why Denis
Locatie: Promenada 


2 gânduri despre &8222;Mihaela Calin. In viata aleg cu mintea, dar imi intreb intotdeauna si sufletul ce parere are&8221;

  1. ILIE IOAN IGNAT zice:

    O persoana simpla dar este acea simplitate frumoasa ,luminoasa ,pura ,balsam pentru suflet. Un asfel de om cu un asfel de caracter merita apreciat .Personal ma becur ca sunr contemporan cu un astfel de om.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.