Beauty by Beauty cu Ana-Maria Roman: Povestea sprâncenelor perfecte

septembrie 1, 2015septembrie 1, 2015Scrie un comentariu

Am postat pe facebook niste sprancene tatuate de’ am ingrozit toata lista mea de prieteni.

Ei bine, problema sprancenelor oribile mi-a sarit in ochi dupa ce am vazut pe facebook fotografia unei „doamne”, care din lipsa de educatie si probabil, din prea mult prost gust, isi desenase niste sprancene dreptunghiulare la baza, arcuite si foarte lungi. Intre sprancenele ei si ale unei dansatoare de night club, nu era nicio diferenta. Si atunci mi-am dat seama ca sprancenele te definesc, te pot descrie ca om, te pot urati sau infrumuseta. Sprancenele iti regleaza expresia, ele se misca in functie de emotiile pe care le ai, ori unele gresit desenate pot sa exprime altceva. De aceea e important ca ele, daca nu te pricepi, sa fie ingrijite de un specialist. Am decis sa apelam la cel mai bun in domeniu. Cineva care cunoaste atat psihologia frumusetii, impactul trasaturilor unui chip cat si CUM sa imbunatatesti ceea ce deja ai.

Lizi Şerbănescu..

…este psihoestetician. Adica un psiholog al frumusetii. Habar n-aveam ce inseamna asta dar am fost tare incantata de ideea de a ma intalni cu ea. Mai ales ca de la o varsta, interesul pentru frumusete creste direct proportional cu pierderea ei. Acum 10 ani ma amuzam de ideea botoxului (aparut in strainatate) ca acum sa stiu totul despre el. Si despre toate celelalte substante care ar putea sa combata gravitatia.

Cabinetul…

…e sic, cu o oglinda mare luminata, muzica in surdina, parfum fin.. Ai impresia ca esti la spa. Atmosfera se potriveste foarte bine cu felul de-a fi al lui Lizi, care e calda, zambitoare, luminoasa. Si cum nu exista cabinet de psiholog, fie el si de beauty, fara canapea, ne-am pus si noi la povesti imediat cum am ajuns. Din proprie experienta va recomand sa nu o intrebati ce varsta are deoarece va stricati tot cheful. Lizi, desi un om extraordinar, sfideaza natura cu neobrazare (pe bune!) Si daca sunteti si persoane ocupate, fara timp de sala, cu niste colacei in plus, amatoare de ciocolata, sa NU o intrebati cum se mentine asa subtirica! O sa va explice cum imparte obligatiile familiale cu antrenamentele la sala si cum exista timp pentru toate. Umilinta totala! NOROC ca e psiholog si dupa ce se uita asa, putin la tine, incepe sa iti vorbeasca despre calitatile fizice pe care le ai si mai uiti din ce ti-a spus la inceputul sedintei.

Am ales…

..sa imi corectez sprancenele dar Lizi are tratamente de toate felurile la care puteti apela: mezoterapie, cosmetica, etc. M-a asezat in fata unei oglinzi mari cu baie de lumina si a inceput.. A luat rigla si lucrurile pentru mine au devenit foarte complicate.

Geometria sprancenei

Unghi, proportie, distanta, curba, linie… niste chestii. Eu am terminat liceul acum muuulti ani si oricum cred ca geometria plana am invatat-o in generala. Ideea e ca orice chip de om, la fel ca toate lucrurile in natura, e format dintr-un echilibru de proportii. Ca sprancenele mele sa fie perfect aliniate la celelalte trasaturi ale fetei, Lizi mi-a desenat cateva linii care sa o ajute sa le modeleze.

De exemplu, baza sprancenei, nu are cum sa vina mai in interior decat limita interioara a ochilor. Coada lor nu trebuie sa coboare pana la linia ochilor deoarece iti da o privire trista, de ochi cazuti. Toate aceste linii se calculeaza insa la milimetru. La final, eram toata desenata si aratam ca doamnele alea care urmeaza sa intre la operatie estetica faciala doar ca Lizi nu urma sa se foloseasca de ac ci de magie.

Vopsitul

Dupa trasarea lor, Lizi m-a pensat, apoi mi-a vopsit sprancenele. „firul devine mai gros” mi-a explicat. Si asa e, sprancenele au devenit mai voluminoase. Culoarea folosita pentru sprancene a fost aceeasi cu a mea.

Trasarea conturului

Pentru a evita pigmentarea sprancenelor, desi Lizi se ocupa si cu asa ceva, in cazul in care aveti goluri, psihoesteticianul meu a luat o mica trusa de desenat sprancene formata din doua culori, una deschisa – pentru baza si coada sprancenei si una putin mai inchisa, pentru mijlocul ei. NU negru! Nu e nimic mai oribil decat doua sprancene negre, de la un cap la altul, inclusiv la brunete.

Iluzia optica..

..prin care Lizi mi-a marit pleoapele a fost sa foloseasca un creion deschis la baza sprancenei. Pe toata lungimea ei. Dupa ce l-a trasat, l-a „blendat” in asa fel incat sa para doar o linie de lumina. Si uite cum plecam eu de la psihoestetician cu o privire mai plina, mai radianta si cu sprancene perfecte.

Mi-a placut foarte tare Lizi si am ramas uimită si de preocuparea ei pentru fetele de liceu.

Stim bine N cazuri in care fete de 15-16 ani raman fara spancene in incercarile lor de a se face mai frumoase. sau care se machiaza mult prea mult.

Lizi a sustinut seminarii pornind de la aceste probleme in mai multe licee din Bucuresti. Ideea de la care au pornit aceste ore de dirigentie in materie de frumusete e simpla: De la partea teoretică, utilizând observația, analiza și trecând la partea practică, le voi învăța pe tinerele adolescente cum e bine să ne machiem sau nu. Pentru a le ajuta să discearnă între: mi se potrivește și nu mi se potrivește.

Pe Lizi o gasiti aici: http://consiliereestetica.ro

fotografii de Ovidiu Craiciu.

* articol din seria Beauty by Beauty cu Ana Maria Roman

Cel mai frumos răspuns pentru cei care te tot întreabă: Tu când faci un copil?

august 30, 2015august 30, 2015Scrie un comentariu

Una dintre cele mai nepotrivite intrebari pe care poti sa le adresezi cuiva este: si, tu cind faci cu copil? Mi se pare o chestiune atat de intima ca as interzice intrebarea asta prin lege. Sunt oameni care nu vor sa faca. Punct. Este alegerea lor, dar sunt unii care nu pot si fiecare ancheta de genul asta da voi de ce nu, da cind, da cati etc vine ca un cutit in inima.

Un cuplu din Australia a gasit o solutie funny pentru a le raspunde tuturor celor care ii exaspereaza cu intrebarea minune. Satui de presiunile cunoscutilor, cei doi au facut o sedinta foto cu simpaticul lor catel.

Fotografiile sunt geniale.

foto : Elisha Minnette Photography

Mai multe fotografii gasiti pe siteul fotografului care a realizat pictorialul, aici.

Chic de mic. Direct de la Londra: Boden, New British.

august 30, 2015august 30, 2015Scrie un comentariu

Compania englezeasca Boden a fost fondata in 1991. La inceput vindea doar haine pentru barbati, respectiv 8 produse 🙂

In 1996 a lansat linia pentru copii iar in 2007 linia pentru bebelusi. S-au extins in America si in Austria. Acum, prin magazinul on line livreaza in toata Europa.

Am facut o selectie pe placul meu, am ales si doua tinute pentru baieti dar viata e nedreapta mereu: hainele pentru fete sunt pur si simplu irezistibile.

Placement Lace Dress – £20.00

FIFTIES SUMMER DRESS – £7.2o

Embroidered Dress – £7.20

Rainy Days Poncho – £35.00

Jurassic Shirt – £6.72

Indigo Shirt -£28.00

Pop Appliqué Dress – £28.00

Jersey Spot Dress -£24.00

Brocade Shift Dress – £16.00

Daisy Party Dress -£28.80

DECORATIVE SKIRT – £7.20

Magazinul Boden livreaza si in Romania, costul transportului este de 6 lire sterline.

Casa din vis. Dormitorul cu priveliște direct către stele

august 28, 2015august 28, 2015Scrie un comentariu

Intotdeauna am visat la un dormitor cu tavan de sticla. Sa vad cerul si noaptea stelele.

Iata o solutie: un dormitor intreg pe care il poti pune oriunde.

Dormitorul, care arata ca o casuta SF, e facut dintr-un plastic dur, vine cu un kit de incalzire si iluminare…ce sa mai spun? Vis! La cum arata cred ca fie-mea l-ar transforma direct in camera ei, fara drept de negociere

Costa 1400 de dolari americani si transportul pina in Romania cred ca mai e inca pe atat.

Am gasit povestea aici.

Daca vreti sa-l comandati, dormitorul cu acces la stele il gasiti pe Amazon.

Aventurile DANANA(Dana, Ana si Ana) la Marea Neagră în Bulgaria

august 26, 2015august 26, 2015Un comentariu

Danana este porecla pe care le-a dat-o un scriitor. Ana Maria Roman, Dana Enache si Ana Maria Bujor sunt prietene ca in filme. Au o relatie pe care eu personal o invidiez. Desi sunt super ocupate isi fac timp una pentru alta mereu, sunt legate zilnic parca de un fir invizibil. Vacantele lor impreuna sunt pline de peripetii. Despre aventura lor in Toscana a scris anul trecut Ana Maria Roman aici.

Acum revine cu cea mai proaspata experienta DANANA: concediul in Bulgaria la Russalka. O relatare care o sa provoace multe zambete 🙂

Russalka

Nu degeaba cel mai frumos loc de pe litoralul bulgăresc poartă această denumire. Rusalka inseamna in ruseste – duh al apei. Este un personaj mitolocic, din folclor, care se refera la sufletul unei femei care a murit tragic in adancurile apelor sau s-ar fi sinucis din dragoste şi care bântuie locul. Şi care ucide tineri pe care îi ademeneşte în apă şi îi strangulează cu parul lor. Cum noi trei nu suntem femei la casa lor, cu copii şi bărbat acasă, vă daţi seama că n-am avut nicio trăire cu povestea locului.

Noi 3 Dana, Ana, Ana

..am planificat să plecăm la 7 dimineaţa ca să prindem, cum zicea Bujor, câteva ore de plajă. La 10:30 încă eram în Bucureşti. Am fi plecat şi mai târziu dacă cele două distinse prietene ale mele nu urlau când am vrut să opresc la Unirea să îmi iau nişte slipi de baie (în plus faţă de cele patru costume deja indesate în bagaj). Cu oprirea la prima benzinărie de pe autostradă, unde am stat la cafea, la croissante, ceasul s-a făcut 11:30. La 15:00 intram în Kavarna, un orasel la 18 km de Russalka. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să fug să îmi iau slipi de baie (pe care oricum nu i-am purtat, aveam costume destule!). Enache acum află pentru prima oară acest lucru şi probabil deja i s-a urcat tensiunea. Eu i-am zis că merg de fapt pana la bancomat şi am fugit de-acolo la magazin. Dacă o luam cu mine nu ne mai scotea Dumnezeu de-acolo.

Locul

..e la 45 de km de Vama Veche, doar că peste graniţă. Cum nu am găsit cazare acolo, ne-am luat o cameră la un hotel din Kavarna. Kavarna Hills. L-am căutat 2 ore. Dacă noi, românii, avem o problemă cu indicatoarele, Bulgaria are o MARE problema cu indicatoarele.

Un apartament cu două dormitoare, un living şi o privelişte superbă ne-a costat, pentru două nopţi – 100 de euro. Nu are rost să fac comparaţie cu preţurile de la Mamaia fiindcă ..nu are rost.

Evgheny

Dacă intri pe Booking să citeşti comentariile la Kavarna Hills vei vedea că mulţi trec la părţi pozitive primirea pe care le-o face Evgheny, recepţionerul. Îl vedeţi în poză. Când zâmbeşte seamănă cu Băsescu. Expresia care îl defineşte este „Ok, but only for you!”. Evgheny s-a ocupat de timp de trei zile de: rezervări, planificări, scos în oraş, pază la discotecă, masă la restaurant, mers la concert. Nu mai scăpam de el. Una peste alta, că am avut un bărbat cu noi, chiar şi recepţionerul, ne-a asigurat o oarecare siguranţă şi a ţinut bărbaţii departe :)).

Plaja din Rusalka..

..este cu plată. 6 leva parcarea şi 6 intrarea de persoană. Ai piscine, piscine cu apă termală, plajă, insuliţă cu vipere (trebuie să înoţi până la ea) şi punct de sporturi nautice. Poti sa faci diving, watersky, snorkeling, caiac, ce vrei tu. Plimbarea cu barca: 40 de leva. Snorkeling: 10 leva. Muşcat de viperă: gratis (aici de obicei te sfătuiesc angajaţii să nu te apropii de boscheţi în zona respectivă). Am văzut şerpisori însă doar în apă şi ăia nu sunt veninoşi. Deasupra plajei există un restaurant cu o privelişte minunată unde au in meniu mult peşte proaspăt.

Ferma de midii de la Dalboka

..e la câţiva km. Despre ea ştiţi cu toţii, nu are rost să dau detalii. Atenţionare: nu mergeţi în tocuri! NU! NU! NU!

Tot timpul…

..avem enşpe rochiţe la noi, alese în funcţie de locul în care urmează să mergem. La Cap Kaliakra, eu şi Enache eram în rochii vaporoase, pe care vântul le sufla frumos. Tot momentul nostru romantic a fost stricat de nişte unii care ne-au întrebat dacă suntem la nuntă.

Enache însă s-a autodepăşit. Şi-a luat câte patru ţinute pe zi. Cum mergeam „decât” în două locuri: plajă şi masă seara, n-a avut unde să îşi poarte hainele. Aşa că s-a reorientat. Şi-a luat hainele la ea în sacoşă. Şi cum stăteam noi aşa pe plajă, numa’ o vedeai că scoate din paporniţă câte o rochiţă, un kimono, un şal şi şi le pune pe ea. Asta spre amuzamentul celor din jur. Domnul de la centrul nautic, înainte de excursia cu barca: „Fetelor, luaţi vestele, pornim!” Enache: „Aoleu, staţi să mă schimb!” Şi se îmbracă într-o bluză cu buline şi o fustă din dantelă albă, pălărie şi ochelari cu rame mari. Îi spune omului că ea o să îşi dea vesta jos pentru poze. Tot drumul, domnul ne-a trântit de valuri de ne-a bătucit celulita de pe fund, de Enache a mea era să rămână fără pălărie şi fără fustă. Ar fi dat orice de pe ea, numai vesta nu.

Bulgarii…

…ascultă şi ei manele. Multe. Au formaţii mai penibile decât multe de la noi. Şi mânîncă foarte gras, multă prăjeală şi ulei. Şi au un vin bun dar de la care te doare capul a doua zi. Rău.

Astfel încât..

..singura care a folosit la greu punga de medicamente a lui Enache am fost eu. Asta deşi eu nu iau niciodată medicamente şi râd de ele două că se cară cu pachetul de tratamente peste tot. Însă DE FIECARE DATĂ când mergem în vacanţă, cea care are probleme de sănătate sunt EU. După prima seară m-au luat durerile de burtă de la nişte dovlecei prăjiţi. După a doua seară, cea cu vinul bulgăresc, am luat tot ce-am văzut la ele în pungă: motilium, fiobilin, analgezice, imodium. Mai lipsea să iau şi anticârcel, ORICE, doar să mă pot ridica de pe canapea.

Înapoi…

..drumul nu a fost de 6 ore doar de la aglomeraţia de pe autostradă. Am ratat ieşirea pe A2 din Constanţa de vreo trei ori. Timp de o oră am „vizitat” oraşul de la malul mării, seara la ora 21.00, obosite rupte, cu parul murdar şi ciufulit şi cu nisip pe tot corpul.

Oricum, la Russalka a fost frumos. E un loc perfect pentru cei care nu suporta imbulzeala, iubesc natura si linistea. Fie ca au sau nu copii. Am descoperit între timp că bulgarii, tot pe-acolo, au şi un loc de sărituri în apă cu un bar lângă, gen GrottaBar Corfu. Cu siguranţă ne vom întoarce acolo.

Inside Out. Filmul despre emoții. Emoții date pe față

august 20, 2015februarie 29, 2016Scrie un comentariu

Mariei îi place la nebunie să mergem la film. Daca mai e si 3 D e cu atat mai bine. Nu conteaza ca vizionarea dureaza o ora, doua ore sau cinci. Copila e fascinata.

Ultimul film pe care l-am vazut impreuna este Inside Out. Initial, am crezut ca este un simplu film de animatie. E mult mai mult.

Povestea fetitei Riley care se muta dintr-un oras in altul cu parintii, lasand in urma scoala si prietenii ei, este perfecta construita. Filmul aduce in prim plan emotiile pe care fetita le are odata cu aceasta mutare: Furia, Dezgustul, Frica, Tristeţea şi Bucuria. Cele 5 emotii, fiecare intruchipata de un personaj, discuta, se cearta, dezbat marea lor preocupare fiind sa ii pastreze amintirile lui Riley intacte si sa o ajute sa isi faca prieteni noi.

Hai sa ne gandim putin: De multe ori ajungem sa reactionam aparent neadecvat, tipam, urlam, avem reactii de necontrolat. Ar fi de folos daca am putea sa identificam corect emotia care se afla in spatele acestor reactii. Dar lucrurile acestea nu se invata in scoala.

Filmul este oglinda prin care poti sa ii arati unui copil ceea ce simte.

Realizarea filmului, replicile, culorile folosite in animatii arata clar ca filmul a avut consultanti psihologi. Unul dintre ei, faimos in America, Datcher Kelner a avut multe intilniri cu regizorul si producatorii filmului. Le-a explicat bazele psihologiei copiilor si rolul emotiilor in vietile noastre.

“ In cultura noastra, suntem duri cand vine vorba de tristete, dar e un trigger important in relationarea cu altii si cautarea confortului. In acelasi timp Furia este o reactie de cele mai multe ori urmare a faptului ca am fost tratati incorect, dar poate fi o motivatie puternica pentru schimbarea vietii sociale “

Concluzia este simpla: fiecare emotie are rolul ei in rezolvarea unor probleme. Emotiile negative si pozitivee , individual sau ca o echipa duc la depasirea unor situatii dificile.

Va recomand sa vedeti acest film impreuna cu copilul, cu iubitul, cu mama sau chiar cu seful, daca va permite relatia 🙂

E un film care iti da emotiile pe fata, chiar daca ai 5 sau 8o de ani.

David Beckham. Fotografia care confirmă că e un tătic deosebit

august 20, 2015august 21, 2015Scrie un comentariu

Tatii de fete fac au ceva aparte. Mai ales daca sunt celebri si isi asuma statutul de parinte in vazul lumii.

David Beckham e un caz cu totul special. E insurat cu Victoria de 16 ani si au impreuna 4 copii: 3 baieti si o fata. Despre fata se spune ca a fost marea lui dorinta.

Relatia speciala dintre micuta Harper si David reiese foarte bine din fotografiile care circula pe net. Reactia lui de saptamana trecuta cind i-a certat pe cei care au comentat ca micuta poarta suzeta la 4 ani, a inchis gurile marilor „comentatori” care se pricep la toate.

Saptama asta, Victoria Beckham a publicat o fotografie pe Instagram care confirma, daca mai era nevoie ca Beckam este un tatic de poveste. Poza nu are nevoie de comentarii 🙂

sursa foto, aici.

Cum am convins-o pe Fifi Mică să renunțe la tocuri

august 15, 2015august 15, 2015Scrie un comentariu

Sunt puține momente în care eu îi spun Mariei NU. Sunt acel adult din viața ei care îi permite să facă ce vrea ea. Aproape. Știu că nu e bine să îi spui copilui NU, ca trebuie sa impachetezi cumva astfel incat el sa nu simta negativul, daca vrei sa ajungi la o rezolvare a situatiei.

La serbarea de anul ăsta la grădiniță în mulțimea de copii îți sărea în ochi o fetiță blondă cu ochi albaștri. Era puternic machiată ( dada la 5 ani ) avea părul bălai întins cu placa și…sandale albe cu toc care lăsau al vedere splendide unghiute de copil date cu ojă rosie. Bun. N-are sens sa va vorbesc despre masa parintilor siderati in fata micutei Miss make up Brasov 2015. Mama fetei, frumoasa si ea. Dar nu atat de machiata ca fiica ei. Nah, probabil n-a vrut sa eclipseze copila in ziua cea mare. Dar, fetitele din grupa Mariei erau fascinate. Ar fi vrut si ele machiaj si tocuri. Pfff…

Am crezut ca am depasit momentul dar din clipa aia Fifi mica a inceput sa ma bata la cap ca vrea si ea pantofi cu toc. I-am spus NU. Un Nu atat de ferm ca a simtit ca nu e loc de negociat.

Cu toate astea, saptamana trecuta la mall m-a rugat insistent in 2 magazine sa probeze. Am spus NU. mama dar nu vreau sa ii cumpar, vreau doar sa vad cum merg pe ei. Zic lasa ca iti arat acasa cat de obositor e cu tocurile. Seara tarziu inainte de culcare i-am facut marea supriza. I-am scos din dulap toti pantofii mei inalti si i-am zis. Ai jumatate de ora sa defilezi cu conditia sa nu te opresti ca sa intelegi ce inseamna sa umbli ccocotata. Incantare pe chipul ei, putin spus. S-a urcat pe cele mai inalte sandale ale mele si a inceput sa faca ture prin sufragerie la inceput in pas alert cu zambet mare pe fata. Dupa 3 minute, a trecut la sandalele ortopedice. Dupa 10 minute s-a oprit, s-a asezat langa mine pe canapea cu o privire obosita dar cumva luminata de revelatie: ” Mama, acum inteleg de ce nu ma lasi. E foarte, foarte obositor. Cred ca mai astept niste ani. „ Case closed!

Nu inteleg de ce marile lanturi de magazine vand pantofi cu toc pentru fetite de 3-4-5 ani. Nu inteleg de sunt lasate sa faca asta.

Am intrebat-o pe Elena Caciulan, Presedinta federatiei Romane a Asociatiilor de Fizioterapie ce rau fac tocurile la varstele mici:

„E simplu. Apar modificari de postura in perioada de crestere, pantofii cu toc nu au ce cauta in garderoba unei fetite de 5 ani, nici de 10 ani macar. Tocurile pot fi purtate dupa perioada de crestere pentru a nu influenta negativa postura si pentru a nu duce la probleme majore. Incaltamintea pentru copii trebuie sa fie comoda, talpa nu trebuie sa fie subtire ca sa asigure amortizarea, daca nu apar probleme si dureri lombare. Laba piciorului e o zona sensibila mai ales in perioada de crestere. Avem acolo ligamente si muschi care trebuie sa tina laba piciorului foarte bine pe pamant. Daca nu pot sa apara accidentari nedorite si dureri pe termen lung „

Asadar, un NU hotarat tocurilor. Poate doar pentru sedintele foto cu bebelușe 🙂

Sursa foto: Pinterest

O săptămână de vis la Summer Camp Pescariu Sports&Spa

august 10, 2015august 10, 2015Scrie un comentariu

Mă așteptam să îi placă în Summer Camp Pescariu Sports&Spa dar nu atât de tare. Speram ca oamenii de la Pescariu Sport&Spa să o convingă să intre în apă, am tot încercat să o ducem la cursuri de înot da nici nu voia să audă. Îi băgaseră niște copii în cap că la cursurile astea esti aruncat in apa si lasat sa te duci la fund. Asa ca atunci cind i-am povestit de tabara nu am adus vorba de inot, i-am spus ca vor fi niste ore de balaceala la piscina, nu cursuri de inot in fiecare zi.

Prima zi a fost mai complicat, nu cunostea pe nimeni, copii multi, zarva mare, a mea timida pina la cer. Dar cele 4 fete care se ocupa de ei, plus instructorii au facut-o cumva sa isi invinga timiditatea si sa scoata la iveala curajul.

A savurat fiecare clipa, ne povestea in fiecare seara cu lux de amanunte tot ce s-a intimplat in Summer Camp.

Programul taberei e de la 9.00 la 17.00 in fiecare zi. Copiii primesc la venire si inainte de plecare o gustare plus masa la pranz. E de subliniat ca nu dorm de amiaza ( asta a fost un super argument pentru ea )

Cele 3 ore de sport in fiecare zi, au facut-o sa doarma ca niciodata seara plus somnul special ” de masina” in drum spre casa.

I-au placut la nebunie orele de inot dar mai ales cele de body fly ” mama, stateam ca un liliac in hamac „. Despre inot avea sa spuna cum statea ea scufundata in apa minute in sir. Incantata la maximum. I-a placut ca a primit o sticla speciala pentru apa de folosit la piscina, sticla pe care a luat-o cu ea la plecarea din tabara. Ca a primti la final diploma de participare si un inel special de printesa. Si dulciuri, desigur 🙂

Joaca, sportul, spirititul de competitie, prietenii noi de toate varstele au tranformat saptamana petrecuta in Summer Camp Pescariu Sports&Spa in una din cele mai frumoase amintiri ale copilariei ei.

Fotografiile vorbesc de la sine.

Distractia s-a terminat cu promisiunea ca mai vine si la anul. Doar ca nu mai vrea sa stea o saptamana nici in ruptul capul. ” Mami, cred ca 2-3 saptamani ar fi mult mai potrivit pentru mine… ”

Detalii despre minunata tabara de vara gasiti aici.

Eat Fit. Super programul de alimentație marca Florin Neby

august 5, 2015august 5, 2015Scrie un comentariu

Am făcut publică bătălia mea cu kilogramele pe care am inceput-o acum 2 luni cu ajutorul lui Florin Neby si a echipei lui.

Am povestit cum am trecut cu greu peste primul antrenament. Povestea o gasiti aici.

Apoi v-am spus de unde cred eu ca vine succesul lui Neby. Povestea o gasiti aici.

De la Neby am invatat ca un proces sanatos de slabire cuprinde 3 elemente:

– somn suficient

– sport

– program alimentar

Nu poti sa slabesti daca nu dormi suficient, stagnezi daca tii regim dar nu mergi la sala, degeaba mergi la sala daca seara te repezi la frigider. E pur si simplu ca un triunghi.

E prima dată în viața mea când reușesc să țin un regim alimentar și v-am împărtășit cum N diete au pierit după 2-3 zile.

Am primit zeci de mesaje in care mi se cerea: da-mi si mie dieta. Si am explicat ca e o dieta personalizata, super echilibrata.

Ca sa detaliem lucrurile va povestesc azi despre Eat Fit, este programul de nutritie gandit de Neby pentru oamenii super ocupati. Am stat de vorba cu Andreia Popa, sales managerul de la Neby Fitness. Mi-a povestit cum a aparut acest program de livrare a mancarurilor sanatoase .

Cum a venit ideea sa lansati acest program?

Ideea ne-a venit dintr-o necesitate proprie : Cum muncim poate mai bine de 10-12 ore pe zi, ne-am zis „ce bine ar fi daca cineva ar putea sa ne dea inapoi o ora/doua pe zi pentru noi, scutindu-ne de drumurile la piete, supermarketuri si timpul petrecut in bucatarie”. Apoi,urmatorul gand a fost: „dar daca acel „cineva” ti-ar putea spune ce si cum sa mananci pentru a slabi sanatos sau a consuma numai alimente benefice organismului, cum ar fi?!….Hmmm….suna deja a ideal” si astfel au inceput sa „curga” gandurile, ideile, planuri

Vorbim despre personalizare pentru fiecare client in parte?

Da, fiecare client beneficiaza de personalizarea planului alimentar in functie de obiectivul, nevoile, preferintele sau problemele medicale pe care le are.

Poți sa imi dai te rog un exemplu de meniu pentru o zi?

Mic Dejun: 2crackersi/2felii paine integrala unse cu hummus + 3 masline taiate rondele si asezate peste + 4 felii de castravete murat

Gustare: un pumn nuci romanesti

Masa Pranz: 120grame somon la cuptor + 120 grame fasole verde + 1/4ceapa calita la wok + condimente + 1lingura ulei de masline

Masa Seara: supa de dovlecel(dovlecel + ceapa + usturoi + marar + o lingura ulei masline + condimente)

Cum se fac livrarile? Practic, clientul primeste seara mesele pentru a doua zi sau in dimineata respectiva?

Si acest aspect il hotaram de comun acord cu clientul,in functie de programul fiecaruia. In 90% din cazuri s-a preferat livrarea seara pt a doua zi (avand in vedere ca prima masa este in jurul orei 07.00-08.00 AM)

Programul ruleaza de ceva timp. Care este cel mai bun feedback de la un client, cel mai bun rezultat obtinut cu Eat Fit?

Da, desigur ca sunt rezultate! Nu as vrea sa fac un top, pentru ca stiu ca fiecare client al nostru se bucura si apreciaza fiecare kilogram in minus! Dar totusi sunt cazuri cu care ne putem lauda: un domn („persoana importanta,nu spui cine”:)) a pierdut 10 kg in 2 luni, este in continuare clientul nostru. O alta distinsa doamna, desi este proprietar al unui centru SpA si al unui lant hotelier de 5 stele, a crezut in proiectul Eat Fit ,ne-a fost clienta si a slabit 5 kg in 6 saptamani. Si exemplele pot continua cu proaspete mamici ce si-au recapatat silueta dorita, tinere care au incercat toate asa numitele”diete minune” si care deja nu mai credeau ca ceva ar mai putea functiona pentru organismul lor grav „agresat” de toate restrictiile incercate. Concluzia este ca nu exista NU POT! Trebuie doar sa apelezi la cei mai buni, care nu promit , ci fac! Si, fara falsa modestie, conceptul Neby te poate ajuta sa te simti bine in pielea ta!

Mai multe detalii despre programul Eat Fit, gasiti aici.

Unul dintre cele mai bine păzite secrete alte Italiei: Polignano a Mare

august 4, 2015aprilie 15, 2019Scrie un comentariu

Am ajuns la Polignano a Mare din intamplare. In avionul spre Bari am intilnit cu 2 fete frumoase si destepte, Cristina si Gabi. Make up artiste, pline de viata, ca doua surori mereu razand si facandu-si selfieuri la fiecare pas. Ne-am imprietenit instant si le-am spus ca am ales Bari ca sa ajung de fapt in Alberobello. Si ele aveau destinatie precisa: Polignano a Mare. Ce e asta intreb eu? Cuuum? Nu stiiiiiii? Nu stiam. Mi-au facut capul calendar ca locul arata fix ca in filme, cu stanci si mare si restaurante wow. Mi-au zis intra pe net si uita-te. Cand am ajuns la hotel am cautat si am gasit fotografii de acolo. Absolut spectaculoase.

A doua zi am luat trenul spre Polignano. Drumul dureaza 20 de minute si costa 2.40 euro. O nimica toata. Am ajuns in gara mica si am luat-o la pas spre centru. Dupa vreo 10 minute imi spuneam: da, e dragut dar unde sunt privelistile alea de pe net oare. Am mai mers vreo 10 minute si am dat fata in fata cu Marea Adriatica. Mi s-a taiat respiratia. Locul m-a dus imediat cu gandul al Boca do Inferno din Portugalia. Doar ca e o statiune intreaga asa. Multe stradute care plecau din centru si la capat ajungeai la niste terase de unde vedeai minunatia. Practic, multe, multe terase ca niste imense loje publice pentru turisti.

Plaja e destul de mica pentru asa o statiune dar are un farmec aparte. Tinerii italieni sareau de pe stanci in aplauzele turistilor. Care turisti erau majoritatea in trecere, mi-am dat seama ca e mai mult o staiune a italienilor poate de aia nici nu e asa de cunoscuta. Eu una nu auzisem in viata mea de Polignano si apoi nici prietenii mei cu care am vorbit habar nu aveau.

Daca in Alberobello ( despre care va povesteam aici ) mi se pare ca te-ai plictisi un sejur intreg, aici e o alta poveste. In primul mult e mult mai mare, ai restaurante, baruri, magazine si zeci de stradute pe care sa te pierzi. Chiar in centru pe strada se vand dulciuri in toate culorile lumii si e o gelaterie cu inghetata artizanala unde turistii dau buluc.

Multa lume cu copii, pare o statiune child friendly, adevarul e ca poti inventa o mie una de povesti aici.
Preturile la mancare sunt mai sus ca in Bari, dar mult mai jos ca in Roma sau Milano. Undeva la 30 de euro o masa pentru 2 persoane.

Daca bugetul va permite ( costa cam 200 de euro o masa de 2 persoane ) rezervati o masa la Grota Pallazzese, un restaurant din topul celor mai faimoase restaurante din lume.

fotografii: Minunatul domn Popa 🙂

Fifi mică în prima ei tabără. Summer Camp la Pescariu Sports&Spa

august 3, 2015Un comentariu

Cand ma gandesc la taberele copilariei mele, mi-aduc aminte de Eforie, de pasta de dinti pusa pe clanta, de inviorarea pe malul marii de culcatul devreme si de cozile la care stateam la telefonul public ca sa ii sun pe ai mei sa le spun ca vreau acasa. Cedam spre final, ma lua un dor nebun, de tata mai ales.

Cand am primit intrebarea nu vrei sa o trimiti pe Maria in tabara? M-am gandit instant ca e prea devreme la 6 ani apoi am citit tot mesajul. A, o tabara de zi, doar de joaca, de la 9.00 la 17.00 de luni pina vineri. Un fel de corporatie a distractiei 🙂

Ma sfatuiesc cu tatal copilului care spune instant DA, apoi sun copilul care e la bunici la brasov si incep sa ii explic: uite e o tabara de vara, o sa fie o super distractie, o sa mergi la piscina, o sa dansezi zumba, o sa pictezi etc, etc am continuat eu cu detaliile gandind ca nu va vrea sa o paraseasca pe Bianca prietena ei si toata Gasca vesela. Copilul a tacut o secunda apoi a izbucnit: Vreaaaau. Cand incepe, azi?

A trecut o saptamana de cand i-am spus. Poate trebuia sa ii spun doar cu o zi inainte pentru ca au urmat 7 zile in care intrebarea a fost: Cand e luni, cand ma duc in tabara? Cand i-am mai spus si ca NU TREBUIE SA DOARMA LA PRANZ….:)

Programul Summer Camp e generos, acopera toata gama de activitati care iti trece prin minte pentru un copil:

O sa va tin la curent cu distractia de saptamana asta. Poate ca cei de la Pescariu Sports&Spa o conving pe Fifi mica sa mearga la inot. Are o frica, bagata in cap de niste colegi de gradinita, ca la bazin o impinge cineva in apa. Sper sa rezolve trainerii aceasta problema.

Mai multe detalii despre Summer Camp, găsiți aici.

Alberobello. Micuțul orășel de poveste de lângă Bari

august 2, 2015Scrie un comentariu

Am ajuns in Alberobello intr-o frumoasa zi de inceput de vara. Auzisem ca oraselul de 11 mii de locuitori e de poveste si barfele s-au dovedit adevarate. Un loc magic, in care timpul curge cu o alta viteza.

Mergi cam 15 minute de la gara ca sa ajungi in cartierul cu faimoasele casute Trulli. Sunt construite din piatra, arata fix ca niste casute din poveste iar pe fiecare exista un semn mistic, blazonul unei familii.

In cateva ore, la pas lejer vezi toata povestea, dar daca vrei te poti caza aici pentru un weekend plin de liniste. O noapte de cazare intr-o casuta de piatra e intre 60 si 100 de euro, depinde cat de luxoasa vrei sa fie camera.

Multe din casute sunt tranformate in hoteluri, baruri sau restaurante. Sunt mici atelieri care construiesc trulli in minatura, perfecte pentru viziatorii cei mai mici care se uita cu gurile cascate.

Casutele Truli din Alberobelo sunt patrimoniu Unesco din 1996.

Va recomand acest mic orasel daca vreti sa petreceti o zi linistita departe de agitatia din metropolele italiene, daca nu va plac locurile galagoase ori cluburile de nopate.Daca vreti sa faceti o cura de somn si de liniste, puteti petrece un weekend intreg.

Alberobello e la 60 de kilometri de Bari, puteti ajunge cu masina intr-o ora. Eu am mers cu trenul din Bari, calatoria a durat o ora si jumatate ( trenul e destul de incet, dar are conditionat ). Biletul costa 10 euro dus intors de la Bari.

Nu trebuie sa va luati provizii de mancare pentru ca in Piata mare sunt tot felul de cafenele si mici restaurante cu delicatesele italinesti ( salata, paste, pizza )

Cea mai mare minciună: ” Ești frumoasă oricum „

iulie 30, 20152 comentarii

„Tu esti frumoasa oricum!”

„Asta e farmecul tau!”

„Unii oameni arata rau cand sunt slabi, eu chiar nu mi te inchipui slaba…”

„Nu are sens sa mai incerci. Oricum, dupa o anumita varsta nu mai ai cum sa slabesti.”

„De ce spui ca esti grasa? Exagerezi!”

Sunt replicile pe care le-am auzit de N ori in ultimii zece ani. Nu m-a luat nimeni de mana sa imi spuna: STOP! FA CEVA!

Nu faceam sport deloc, mancam toate porcariile la ore tarzii din noapte. Aveam o rutina junk. Zaharul era rege. Nicio masa fara dulce, cam asa suna dieta mea.

Nu mancam mult, dupa parerea mea, dar mancam maxim de 2 ori pe zi. Nu exista mic dejun. Exista doar cina tarzie cu prajituri si ciocolata. Beam suc negru acidulat. Apoi m-am lasat de suc, dar degeaba. Mancam in continuare toate prostiile.

Am incercat toate regimurile posibile, le duceam vreo 3 zile, apoi abandonam. Lipsa de ambitie plus atentia celor din jur “ las ca nu se intampla nimic daca maninci o felie de tort “ m-au facut sa renunt de fiecare data.

Mi-am facut abonament la o sala de fite. Mergeam singura. Putina banda ( aveam sa aflu ulterior ca nu ai ce sa cauti pe banda decat dupa ce scazi sub o anumita greutate ca iti afectezi articulatiile si mai tare ), putina bicilceta, rezultate zero. Depresie, again.

La un moment dat, am ajuns pe mana unui antrenor. Simpatic el asa. Primul antrenament a durat aproape doua ore. M-a obosit ingrozitor, am facut o criza de bila de am stat trei zile in pat…dar febra musculara nu. Era clar ca nu e ce trebuie.

Apoi l-am intilnit pe Florin Neby. Care mi-a explicat ca la copiii mici ca un proces de slabire sanatos implica:

– sport

– alimentatie

– somn.

Dormeam 4 ore pe noapte, mi se parea super sufficient. Acum dorm 8 -9. E altceva!

Nu mai mananc nimic seara dupa 7.

Am constatat cind am primit regimul alimentar cam cat de limitate erau optiunile mele de mancare.

Nu mai gafai cand urc scarile, le urc alergand.

Am slabit 9 kilograme in 2 luni. Pentru unii e pe putin. Pentru mine e un miracol. Neby e nemultumit ca nu ma duc constant la sala pentru ca sunt mereu pe drumuri in afara Bucurestiului. Am in minte imaginea lui la birou uitandu-se la mine si intreband : Si…cand mai pleci ? E important ca sta cu gura pe mine: Sa nu renunti! Ma simte ca am gena lenesa care trebuie batuta la cap. In conditiile in care nu m-am dus constant la sala pentru ca am fost plecata in deplasari, am tinut cont si mai mult la alimentatie, am mers pe jos, am cautat hoteluri su sala de fitness si am alergat sus-jos pe scarile in orasele in care ajungeam.

Sunt oameni pe lumea asta cu o super disciplina. Nu e cazul meu. Am cautat mereu scuze, nu am gasit solutii. Pana acum! Si ma intrebam oare cum ar fi fost daca cineva mi-ar fi spus: „Gata, stop! Fa ceva!”

As vrea sa va rog ceva: Nu le mai spuneti prietenilor vostri care sunt grasi ca e ok, ca au farmecul lor si asa. Mai bine ii bateti la cap sa faca ceva daca nu se simt bine in pielea lor. Poate se vor supara in prima faza, apoi o sa va multumeasca. Eu as vrea sa am cui sa multumesc acum, dar din pacate toti m-au menajat, de frica sa nu ma raneasca. II multumesc, Victoriei Brulea care dupa experienta ei ( a slabit 30 de kilogarme cu Neby ) a inceput sa ma bata la cap, aratandu-mi fotografii cu ea before and after. Si asa mi s-a aprins beculetul mental.

Sentimentul pe care il am acum, ca pot muta muntii din loc, nu se compara cu nimic. Am mai multa energie decat aveam la 30 de ani si o ambitie care ma face sa simt ca am luat viata de la capat. As fi vrut sa nu fi trait ani de zile cu un pitic pe creier care-mi spunea ca ar trebui sa slabesc, dar nu pot.

Schimbarile majore le-am facut eu, doar ca aveam nevoie de suport. Unii pot singuri, altii nu. Zic sa va ganditi la asta daca vreti sa slabiti. E important sa faceti publica batalia pe care o duceti si sa va gasiti sustinatori. E vital, as spune.

Lectia mea e simpla: acum simt ca nimic nu e imposibil

sursa foto, aici

#Onoaptela OK by OVO Vama Veche. Hotelul cu oglinzi magice

iulie 28, 2015iulie 14, 2018Scrie un comentariu

Cand am ajuns la Ok By Ovo in Vama Veche, Mirela si Monica m-au intrebat cum imi place. Cum sa nu imi placa? Locul e minunat, departe de agitatie dar totusi ajungi repede pe plaja de la Stuf. 15 minute de mers lejer. Mi-a placut linistea de acolo si mi-a placut hotelul in sine foarte tare pentru ca e gandit pina la cel mai mic detaliu. Si daca vorbim despre detalii, sa revenim la discutia cu fetele. Imi zice Mirela: ” Ia mergi pina la noi in camera ( eu nu ma cazasem inca ) sa vezi ce oglinda avem si mai vorbim dupa aia. Zic : Lasa ca stau aici la piscina. Nunu, du-te si vorbim dupa aia. Zic: o oglinda ce fel de oglinda sa fie? si intru in camera, ma uit in oglinda si acolo…o vad pe Fifi de acum 15 ani…mai slaba cu 20 de kilograme. Scot un tipat scurt: Vaaaaai! Scurt dar eficient, cred ca am trezit tot hotelul si am provocat un hohot general de ras printre cei aflati la piscina deja. Ma cazez repede si raman un timp sa ma admir in oglinda timpului. Nu-mi mai venea sa plec din camera. Ce super idee!!! Il intreb pe Ovidiu Komornick daca e o intamplare asta cu oglinda sau a facut-o dinadins. Rade si nu comenteaza. El si partenerul lui cu care a facut acest hotel s-au gandit la toate detaliile, ma asigura.

E foarte tare oglinda sa va spun de ce:

– in prima faza te uiti si te motiveaza, mai ales daca esti in proces de slabire ca mine, iti arata unde poti sa ajungi

– dupa o zi, doua, uiti ca e o oglinda minune si incepi sa crezi ca asa arati tu de fapt.

Concluzia e una singura: Esti fericit si in prima faza si in a doua. Super desteapta gaselnita penru turisti prajiti pe creier ca mine.

Hotelul Lui Ovidiu Komornick e perfect daca vrei liniste. Camerele si suitele sunt spatioase ( eu am stat in camera 8, mov, cea din fotografii ), ai internet free peste tot, smart tv, baile sunt si ele largi iar curatenia e curatenie. Peste tot. Baldachine, plaja privata si piscina nu prea te indeamna sa mai fugi in statiune. Iar rasaritul vazut din camera ta e cireasa de pe tort.

Mai multe detalii, foto, preturi gasiti aici: http://www.okbyovo.ro/

Când cineva se poartă urât cu mine, eu îi răspund frumos. Face cât o pereche de palme

iulie 23, 2015Scrie un comentariu

M-am urcat în tren în ultima clipă. Era plin de oameni care plecau în concediu. Ajung la locul meu și văd că e ocupat de un domn care vorbește la telefon. Mă așez pe locul liber de lângă. Vine controlorul și îi atrage atenția domnului că biletul lui e în alt vagon. Se ridica și pleacă. Locul rămâne liber dare eu nu mă mai mut.

La stația următoare se urcă o domnișoară de vreo 50 de ani. Pufnește și își da ochii peste cap cînd vede câtă lume e în vagon. Vine spre mine și o întreb: “ Vreți să stați la geam? Normal! “( aproape țipat ) am plătit bilet la clasă 1 că să am loc la geam. “ Îi zâmbesc cu cel mai dulce zâmbet din lume. Știam că locul de la geam era al meu. O sună pe mama ei și se plânge că e cald, că e plin de tot felul de oameni, că n-are loc etc. O studiez cu coada ochiului. E înaltă și slabă și frumoasă cu talie perfect conturată , se vede că face sport dar și că bunătatea nu e punctul ei forțe. Mă gândesc că e genul de femeie cu multe pisici. Mă duc la baie și cînd mă întorc văd că și-a dat geantă mare jos, o ține în brațe și are mână băgată în ea. Inăuntru…o pisică. Mai să mă bufnească râsul.

La stația următoare vagonul se golește așa că mă mut spunindu-i simplu: ”Puteți să stai pe locul asta și să puneți pisica lângă că să stați mai comod. “ Zâmbesc larg. Ea se încruntă: “ Mă rog, cum vreti” ( de parcă mi-ar fi făcut vreo favoare ). Se mută, își întinde picioarele scoate pisică din geantă și stă așa relaxată pînă la destinație.

Ajungem la București și trec pe lîngă ea și spun: La revedere. Se uită iar urât, își da ochii peste cap și își strânge bagajele. Nu răspunde la salut. Dau să mă dau jos din tren apoi mă întorc și îi spun: “ Nu va supărați aș vrea să va spun ceva: locul de la geam era al meu dar v-am lăsat să stați dumneavoastră fără să spun nimic, apoi m-am mutat că să stați mai comod. Poate ar trebui să va relaxați puțin, viață nu e un campionat în care oamenii se uită urât unii la alții. O zi bună! “

A fost momentul în care s-a blocat, cred ca nici dacă îi dădeam o pereche de palme nu încremea așa. Nici măcar nu s-a mai putut strâmba.

Frumoase experiențe mai ai cînd mergi cu trenul. Îți exersezi răbdarea și bunăvoință cu oameni al căror stil de a-și trăi viață nu îl înțelegi neapărat.

Sursa foto: Pinterest

*editorial publicat pe euforia.tv

Moda pentru copii. Vârstele la care apare atracția pentru tocuri si costume

iulie 21, 2015iulie 21, 2015Scrie un comentariu

*text de Diana Elena Butoi

Niciodata nu e prea devreme sa vorbim despre moda la copii si asta pentru ca ei stiu de la cele mai mici varste cu ce vor sa se imbrace.

Inca de la 3 ani, fetitele observa stilul mamei de imbracat si incearca sa il imite ( de aici si vesnica poveste cand ele se incalta cu tocurile mamei).

Cercetatorii au stabilit ca inca de la 6 ani, copiii sunt capabili sa detecteze emotiile pe baza expresiei faciale si sa inteleaga cauzele care le-au produs, sa traiasca emotiile pozitive si negative, induse si de vestimentatia aleasa de parinti. Stim bine situatia cand copilul se supara tare ca mama il forteaza sa se imbrace cu ceva ce nu ii place. Sau te intreaba direct: De ce te imbraci numai in negru?

Gusturile se formeaza din copilarie si moda le poate creste celor mici increderea in sine.

Modul in care parintii se imbraca si isi imbraca copiii este o forma de interactiune si comunicare cu copiii lor, inca de la varsta de 3 ani.

Cele mai cunoscute exemple sunt copiii vedetelor care sunt imbracati ca niste mici modele. Aparitia Familiei Beckam starneste wow.uri mereu.

Am gasit acest copil dupa care ma topesc, Alonso Matteo. Copilul are 7 ani si arata deja ca un viitor heartbreaker.

Si frumoasa Kristina Pimenova, de 10 ani, papusa din Rusia este model de la varsta de 3 ani. Are peste 3 milioane de fani pe facebook si pozeaza pentru Vogue!

Concluzia este simpla: Gustul pentru frumos se educa din copilarie asa ca nu neglijati acest aspect si nu va ganditi ca cel mic e prea mic ca sa inteleaga cu moda 🙂

Cele mai frumoase cadouri n-au eticheta de preț atârnată de ele

iulie 21, 2015iulie 21, 20152 comentarii

Va povesteam ieri de gestul Ericai.

Mi-am dat seama cat de tare, dar cat de tare m-am schimbat in ultimii 2 ani. Ravneam material enorm. Chiar daca ravneam o vacanta sau un pantof la reducere.

In ultimii 2 ani insa s-au petrecut o serie de intimplari care fiecare in parte a pus caramida peste caramida in mintea mea. Mi-am educat mintea si apoi si sufletul sa nu mai ravneasca, sa nu mai faca planuri.

Sa va dau niste exemple:

Anul asta de ziua mea am avut prima petrecere supriza din viata mea. In fiecare ani ma gandeam: cum ar fi sa imi faca si mie prietenii mei o petrecere surpiza? Si nu-mi faceau. Anul asta a fost pentru prima data cand n-am mai avut gandul asta si s-a intimplat.

I-am spus prietenei mele Ana Maria care insista ce cadou sa imi cumpere, i-am spus in gluma: ia si tu niste diamante. Si ea mi-a luat :)))

L-am cunoscut pe Florin Neby datorita Elenei Prodan, cand nu mai imi puneam problema ca as putea sa schimb ceva la fizicul meu, dupa zeci de incercari esuate. Si acum se intimpla minuni cu mine si corpul meu. Pentru ca omul e absolut genial. V-am povestit de el aici si aici.

Am cunoscut-o pe Mirela Retegan si prin ea pe toti inimosii de la Gasca Zurli. Acum sunt parte din povestea lor iar cerul e limita.

Imi doream sa beau o cafea de ziua mea cu Cristina Bazavan si Roxana Toma mi-a adus-o la 8 jumate dimineata fix de ziua mea la mine acasa. Povestea aici.

Am dus pasiunea mea pentru Portugalia la un nivel de neimaginat. Firesc, fara stres, am convins foarte multi oameni ca e tara vietii. Acum e ceva frecvent sa-mi scriu cu prieteni pe care nu i-am intilnit decat pe facebook despre cazari si alte ponturi. Si ei se intorc cu prajituri si vinuri de acolo si stam la o poveste.

Am invatat sa spun nu, sa tac si sa am momentele mele de singuratate. Am invatat cum e linistea, de fapt.

Am invatat ca daca verbalizezi, primesti. Am scris pe facebook ca vreau Pasteis de Belem din Portugalia si Valerian mi le-a primit peste o saptamana. Povestea aici. Mi-am dorit sa il vad pe Robbie la Londra si prietena mea Ioana m-a dus sa il vad.

Mi-am dorit o vacanta fara stres, fara obiective turistice, fara alergatura. Si am avut Bari anul asta.

Mi-am dorit sa vina Chilian de ziua mea sa imi cante 10 si l-am primit.

De 11 ani visez la Bali. An de an Bogdan, prietenul meu de o viata imi scrie Fifisor, te astept in Bali. Anul asta nu m-am mai gandit la plajele minunate. Si totusi, dorinta se implineste la sfarsit de octombrie o sa fiu acolo.

Imi placeau baietii de la Maxim foarte tare cu ale lor Sarutari criminale si de ziua mea anul trecut cind eram in emisie am primit cadou pe mail un clip cu ei care imi cantau si imi urau la multi ani.

Nu mi-am mai propus sa merg la mare cum imi propun de ani si nu ajung si iata ca anul asta am fost de 3 ori si joi plec iar.

Acestea sunt doar cateva momente. De aur toate. Super cadouri pe care nu am sa le uit niciodata. Si simt ca le-am primit pe toate pentru ca m-am relaxat. N-am mai facut planuri cincinale. Si am invatat ca in viata e foarte bine sa dai dar e o mare lectie pentru mine ca am invatat sa primesc.

Sunt fericita. Atat am vrut sa va spun 🙂

Oameni care ţi se lipesc de suflet deşi nu i-ai văzut niciodată

iulie 20, 2015Scrie un comentariu

Pe Erica Ioja nu o cunosc personal. Nu am vazut-o in viata mea. Din fotografii pare o fata fina. Si din discurs. Ne stim de pe facebook, unde ne-am imprietenit asa cum se imprietenesc pe repede inainte oamenii care simt ca au lucruri in comun. Ne-am promis cafele impreuna. De fapt, eu i-am promis ei, dar o sa fiu foarte sincera: nu-mi mai ies programarile. Am ajuns la concluzia ca intalnirile sigure, sigure sunt acelea care se programeaza instant: „Ce faci? Bem o cafea? Cand? Acum! Hai!”

Am vorbit multe despre ea, despre mine mai putine. Fata asta are un talent. Picteaza. Si nu oricum. Apoi intr-o zi m-a intrebat de Portugalia. Eh, de aici lucrurile au evoluat rapid. I-am facut capul calendar cu tara vietii, am cautat impreuna o cazare faina, i-am dat toate ponturile pe care le stiam. Si a plecat in Portugalia. N-am avut emotii ca nu o sa ii placa. Recomand tara asta tuturor, dar la unii am indoieli ca o sa simta ce am simtit eu. De Erica eram sigura, desi repet: nu o cunosc personal. I-a placut! S-a indragostit de tara vietii. S-a intors si a ramas ca vorbim. Iar la o cafea 🙂 Dupa un timp, a venit si vederea de la ea, ajunsa cu intarziere caci Posta Romana nu e vreun punct forte in tara asta.

Au trecut aproape 2 luni de cand s-a intors si n-am reusit sa ne vedem. Am primit in schimb acest mesaj:

” Doamna Fifi, pentru ca n-am stiut ce sa-ti aduc din Lisboa (ai fost acolo de atatea ori, doar nu-ti aduceam magnet), m-am gandit sa pictez o papornita. Stiu ca tu esti doamna Fifi si nu cred ca porti tu traiste de panza, dar la plaja sau la piata de legume, poate ti-o fi de folos. Sper sa-ti placa si sa-mi spui daca ai timp de o cafea in acest weekend „

Si pac poza cu papornita:

M-am emotionat. Sunt un om destul de greu de surprins, nu ca-s vreo aroganta, dar intuiesc miscarile celor din jur iar daca imi doresc ceva foarte tare imi satisfac singura dorinta. Dar aceasta a fost o surpriza. Una super placuta!

Erica: M-am tot perpelit aseara si azi. „Mai, oare poarta ea, Fifi, din astea?!” :))

I-am spus ca fix genul asta de genti port eu vara si s-a bucurat. Apoi i-am spus sa bem o cafea in weekend ca as putea sambata dupa 6 seara. A ramas ca o sa bem o cafea, imi scrie ea si vedem cum facem.

Azi e luni si cafeaua n-am baut-o. Asa suntem noi. Nu ne cunoastem, nu ne-am vazut niciodata, sa bem cafea… nu ne iese. Asa si ce? Avem totusi o relatie in aceste vremuri nebune in care sa respiri si sa te vezi cu oameni dragi e de multe ori un lux in anumite zile.

Multumesc, Erica 🙂

Lovitura verii de la KOON: Linia de tricouri pentru viitoarele mirese şi prietenele lor

iulie 14, 2015iulie 14, 2015Scrie un comentariu

Le iubesc pe fetele de la KOON!

Anita si Nicoleta au dus conceptul de firma de organizat evenimente la un alt nivel. Tot ce fac ele porneste de la o idee originala. De la florile pe care le folosesc, aranjamentele lor fiind super spectaculoase, la candy barurile de poveste sau tortul in bol ( nimeni nu mai face o asemenea nebunie de tort! )

Si pentru ca fetele se gandesc la mirese in primul rand ( acu pe bune daca e persoana mai importanta decat mireasa la o nunta ) au decis sa duca si conceptul de bride la un nivel foarte ridicat. Miresele KOON ( le numest asa pe inspiratele care decid sa isi lase nunta pe mainile Nicoletei si Anitei ) au parte de consultanta super personalizata pe tot parcursul evenimentului. Care evenimentul NUNTA incepe cu muuult inainte de ziua 0.

Noutatea verii de la KOON e super linia de tricouri pentru mirese si prietenele lor, tricouri ce pot fi purtate inainte nuntii si la petrecerea burlacelor.

Sunt tricouri din materiale de super calitate iar mesajele sunt si clasice si funny( BRIDE’S MOM, BRIDE’S Sister, BrideZilla, Matron of Honor, Mrs. or Ms?, HIS WIFEY ). Au rolul precis de crestere a emotiei in asteptarea marelui eveniment.