Eu nu mă las până nu molipsesc tot poporul român de Portugalia. Țara vieții trebuie să fie descoperită de toată suflarea românească. Eu m-am bucurat tare când am auzit că Tap Portugalia se întoarce în România și că iar o să avem cursă directă spre Lisabona. O, ce veste MINUNATĂ!
Așa că m-am dus vineri pe la Aeroportul Otopeni ca să văd minunea cu ochii mei. Spiritul portughez era peste tot la “Plecări”, aveam chiar și un flash-mob pe muzică portugheză.
Apoi, mi-am împlinit un vis. Visul. Am mers direct pe pistă, dar nu în goana aia clasică și nebună când sari din autobuz în avion de te ia vântul. Nu, frățică. Am avut onoarea să stau pe pistă o oră întreagă. Foarte tare senzația asta de onoare. Atât de aproape de toată forfota aia de avioane care vin și pleacă, te simți cel puțin Sophia Loren cu părul în vânt, dar coafura rezistă și tu ai filme cu tine în cap. După care s-a petrecut tradiționalul botez cu apă al cursei TAP și magaoaia aia de avionul vieții era la doar 5 metri de mine. Știu. Sunt o norocoasă 🙂 Invidiați-mă pe rând.
Așadar, TAP PORTUGALIA a revenit in Romania. Ce înseamnă asta:
1. Zburăm direct București-Lisabona, fără escală, cu una din cele mai puternice companii din lume.
2. Vor fi 5 zboruri pe săptămână spre Lisabona. Aeronavele Airbus, de tip A319 și A320, dedicate operării rutei, vor pleca de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă în zilele de luni, miercuri, joi, sâmbătă și duminică, la ora 7:00. În zilele de vineri, zborurile București – Lisabona au loc la ora 17:30.
3. Avem legături mai bune către Madeira și Azore (tot portugheze și ele)
Planurile sunt mari, pentru la anul portughezii și-au propus ca aceste zboruri să fie zilnice. Asta ca să nu mai am vreo scuză să nu ajung în țara vieții an de an.
Și ca să vă mai dau o extra bonus cado veste bună, până pe 17 iulie TAP oferă o reducere de 15% pentru toți cei care își cumpără bilete de avion. Vă las aici linkul de unde puteți să vă luați direct tichetele spre fericire:
Nu poţi să mergi în Scoţia şi să nu trăieşti experienţa “Whisky”.
E ca și cum te-ai duce în Laponia și să nu îl vezi pe Moş Crăciun. Cine eram eu să fac altfel? Așa că m-am conformat și m-am dus să mă încarc de povestea asta.
În drum spre castelul din Edinburgh, undeva pe stânga, e o casă frumoasă cu o siglă și mai frumoasă: “The Scotch Whisky Experience”. Restaurant de fiţe la intrare, puțin mai încolo, muzeu. 15 lire sterline intrarea pentru un adult, turul durează 50 de minute. Dai un ban, da’ știi că face, scoțienii știu să facă marketing mai bine chiar și decât grecii.
Paranteză. Până să mă duc, aveam și eu o problemă: întotdeauna m-am întrebat dacă se scrie “whisky” sau “whiskey”; cică sunt corecte ambele forme. Scoţienii spun whisky, irlandezii au mai pus ei un “e”, că aşa sunt ei, mai cu moţ.
Închid paranteza. Revenind la cultură, muzeul nu e foarte mare, da’ spaţiul e folosit perfect. La intrare te aşezi pe nişte scaune cu care pleci într-o plimbare pe șine.
Prin nişte tunele întunecate, o iei cu scaunul la plimbare, iar pe pereți vezi proiectate filme cu istoria whisky-ului în Scoţia. Scaunul care te plimbă mi se pare o idee deșteaptă. Poate nu ești la primul tur și ai degustat deja destul cât să nu mai stai bine pe picioare.
După turul cu scaunele plimbătoare ajungi într-o cameră de proiecție. Pe un ecran curbat vezi Scoţia împărţită pe regiuni, în funcție de tipul de whisky produs. Primeşti și un carton, un fel de loz de răzuit de-al nostru, cu aroma fiecărei specialități de whisky. Răzuiești și miroși. Altă idee bună.
Ajungi după aia în altă încăpere, unde începe adevăratul tur: camera de degustare.
Aici m-am mai calmat, inițial credeam că am dat 15 lire ca să miros niște lozuri și să mă dau cu scaunul. Ca la vinuri e și la whisky, degustarea e un mic ritual. Miroşi, agiţi şi apoi, când ai părut suficient de intelectual(ă), deguști puțin. Dacă vezi că degustă toată lumea, treci la subiect. Bei de-adevăratelea. Eu am ales un whisky cu un gust afumat. Minune mare! (Recunosc că mi-a plăcut și ideea că pot să mă afum cu un whisky afumat.)
Ca amintirea să fie amintire, la final primeşti paharul din care ai băut, ca să îți aduci aminte acasă cum era să te faci de râs în Scoția. Exagerez, nici măcar nu m-am amețit, dar eu sunt mai specială.
Finalul turului te duce în camera tezaurului. O cameră care face să crape de invidie orice mare colecționar de whisky din lumea asta: Diageo Claive Vidiz Whisky Collection. 3384 de whisky strânse într-o viaţă şi adăpostite în Scoţia. Acu’ sincer, sper că au grijă de ele. Eu sunt pentru prezervarea minunilor lumii.
Am făcut turul simplu, sunt și altele mai complexe care durează mai mult, poţi să faci chiar şi şcoală că să devii degustător cu acte în regulă. Fire mai modestă, am ales varianta Basic, rămân amator/consumator, îi las pe alții să fie profesori.
La ieşire m-am rătăcit puțin prin magazinul de suveniruri. Greu să te hotărăşti ce să alegi pentru cei dragi. Am luat balsam de buze cu whisky pentru toate prietenele mele. Să îmbine utilul cu plăcutul. E adevărat, n-am mai ajuns cu el acasă, că dragii mei scoţieni mi-au pierdut bagajul, dar sper că în câteva zile să mi-l găsească și să mi le cadorisesc.
So, într-un final apoteotic, vă dau și părerea mea sinceră.
Dacă ajungeți în Edinburgh, faceţi o vizită casei lu’ mama şi tata lu’ whisky. E de bifat în galeria muzeelor de văzut o dată în viaţă. Căci, nu-i așa, toți vrem să fim plini de cultură în cap. Pam pam.
Iubirea e tema Festivalului Internațional de teatru de la Sibiu de anul ăsta… și am ales să văd fix spectacolele despre iubire. 🙂
Vă spun cu mâna pe inimă că în ziua în care s-au pus în vânzare biletele la FITS2017 primul gând a fost la dansatorii argentineni. Îi văzusem acum 2 ani, am povestit experiența aici.
Am așteptat cu emoție reîntâlnirea și am trăit iar bucurie la cele mai înalte cote. Dansatorii care plutesc în aer au pus lacrimi de bucurie în ochii spectatorilor. Până la urmă…cine nu visează să zboare?
Tango in Aer e un show produs si gandit de coregrafa Brenda Angiel. O adevărată lady… înaltă, subțire cu care am avut onoarea să stau puțin de vorbă aseară după show. I-am mulțumit pentru experiență și dânsa mi-a vorbit despre dansatori cu mândria cu care o mamă își „bârfește” copiii.
MINUNAT SPECTACOL. Mi-am adus aminte de vorba prietenei mele Paula: În viață e importantă coregrafia 🙂 Și-n dragoste, nu-i așa?
fotografii: Paul Baila
****
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu celebrează, la a XXIV-a ediție, iubirea. Spectacole de teatru, dans, muzică, circ, conferințe și Bursa de Spectacole au loc în săli de spectacole, pe străzile orașului și în lăcașuri de cult, toate unite sub ideea de iubire pentru artele spectacolului.
Festivalul ține de pe 9 pe 18 iunie. Mai multe detalii, aici.
Seherezada avea 1001 de nopți. Alte vremuri, alte posibilități. Eu am #100deziledevară. Și o să profit de toate, așa cum mi-am tot imaginat. Mi-am făcut și planul:
Parfumurile sunt ca bărbații. E complicat să găsești unul care să te atragă, să te îmbrace, să îți vină bine pe piele, să nu te plictisească. Unul bun, dar suficient de rău, să te provoace și să te facă să nu-l mai lași să plece niciodată.
Dar acum nu vorbim despre bărbații care mi-au marcat viața, pe subiectul ăsta poate o să scriu cândva o carte. Acum vorbim despre parfumuri.
Ieri am întâlnit un domn parfumier care m-a făcut să mă gândesc la relația mea cu parfumurile. Am căutat ani la rând parfumul perfect. De câteva ori am crezut că l-am găsit și m-am bucurat, dar după aia mă plictiseam, destul de repede. Așa am pățit cu fiecare. Și de fiecare dată când renunțam, simțeam o vinovăție care mă punea pe gânduri.
Și uite cum ieri, în parfumeria de lux Obsentum din aeroportul Otopeni, apare Etienne de Swardt, parfumier genial, care cu doza de nebunie aferentă, spune răspicat: “o femeie trebuie să fie infidelă parfumului ei”. Buun, bravooo, hai că respir și nu mă mai simt o nestatornică. Mi-am dat seama testând parfumurile lui Etienne că șocul și senzualitate fac diferența în lumea asta a aromelor. Și am zâmbit când el ne-a descris universul lui: superficialitate, amor nebun, libertinaj, instinct. Într-un cuvânt: erotism.
Parfumurile lui Etienne, deținătorul brand-ului Etat Libred’Orange, au toate nume care ilustrează perfect asta: Putan de Palaces, La fin du monde, Secretions Magnifie. M-am îndrăgostit pe viață, până renunț la el, de You or Somebody like You.
Până la urmă fetelor, parfumul e ca un bărbat interesant. Te deranjează, te atinge, te încearcă, te face să tremuri. Te seduce. Și când te plictisești, renunți la el.
***
Etienne de Swardt este absolvent al prestigioasei școli de afaceri ESSEC Business School. A cucerit Parisul cu parfumurile sale din poziția de colaborator al Maison Givenchy. Ajuns la maturitatea creației, nonconformistul Etienne a căutat afirmarea pe cont propriu. Primele esențe lansate de Etat Libre d’Orange au fost parfumuri de lux pentru animalele de companie (cele mai notabile, “Oh My Dog!” și “Oh My Cat!”). Astăzi, compania are 34 de parfumuri vândute în 450 de magazine selecte din întreaga lume și 5 stele de la New York Times în clasamentul global al parfumurilor de nișă.
Am calatorit in Algarve 8 zile si calatorit e bine spus, pentru ca nu am stat deloc locului dupa modelul all day long la plaja sau la piscina. Statiunea in care am stat, Vilamoura e considerata „cea mai cea” din Algarve. Iti taie respiratia din prima clipa.
Am ajuns la apus, ne-am cazat si am iesit la plimbare. In Marina din Vilamoura iti cam pierzi cuvintele cand iti apar in fata ochilor yahturile de milioane de euro.
De 8 ori mai mare ca cea din Monaco, „parcarea” de lux gazduieste sute de ambarcatiuni, cele mai mari avand si 5-6 dormitoare si punand la dispozitie valet, bucatar si menajera.
De aici, iti poti inchiria un yaht in functie de ce buget ai. Unul mic porneste de la cateva sute de euro, cele mari costa mii. Pe zi. Dar, e al tau toata ziua. Si experienta e de povestit toata viata.
Tot din Marina Vilamoura pleaca zilnic sute de pasageri in minicroaziere pe ocean, pentru vizitarea grotelor sau observarea rechinilor. Sau pur si simplu, pentru un yaht brunch in largul oceanului.
Dar, ca sa revin la yahturile scumpe, ele sunt pentru turisti principalul punct de atractie cand vine vorba de fotografii.
In statiunea construita de olandezi si ocupata acum de turistii englezi in majoritate, e forfota tot timpul. Vialmoura e destinatia perfecta daca vrei sa te distrezi, sa mananci foarte bine si sa dansezi la orice ora din zi si din noapte.
Am calatorit cu Cocktail Holidays si hotelul ales a fost Pedro Marina, un hotel de 4 stele dintr-un lant care are hoteluri in toata lumea si e faimos pentru ca in locatiile sale vedete ca Ronaldo, familia Clinton, Ben Kingsley sau Susan Sarandon aleg sa isi petreaca vacantele.
Hotelul e foarte aproape de plaja, e „imbracat” in verdeata, camerele sunt spatioase si luminoase, au terase toate, iar la cele superioare sau apartamentele au terase uriase. La mic dejun, mancarea e pentru toate gusturile, o masa cu fructe la alegere, diferite feluri de paine, nelipsitele pasteis de nata si bineinteles si mancarea cu specific englezesc : fasole, carnati, bacon. O mare bila alba pentru personalul extrem de amabil. Chiar daca este un lant international am remarcat peste tot mici detalii de decoratiuni locale. Plus merele verzi, perfecte din bolul de la receptie 🙂
In oferta Cocktail Holidays mai gasiti locuri la Dom Pedro Marina pentru septembrie. Oferta, aici.
Chiar daca vrei sa stai in pat sa te odihnesti, Vilamoura nu te lasa. E prea mare forfota pe strada, magazinele sunt multe, la fel si barurile si terasele.
De la 10 dimineata si pana dupa miezul noptii poti face cumparaturi sau poti sa lenevesti pe o terasa cu un caffe late in fata.
Daca vrei o experienta exclusivista, te duci pe terasa Celebrului fotbalist Figo. Si uite asa la 11 dimineata, bei o sampanie. Nu, nu e prea devreme, ai voie orice, ca doar e vacanta, nu? In medie in Villamoura la orice terasa un latte costa 1.5-2 euro, o apa plată tot cam atât iar o bere e 2-2, 5 euro. Asta explică poate de ce englezii sunt fani infocati ai acestei destinatii.
Semnele celebritatilor sunt peste tot, toata lumea vorbeste ca e posibil sa dai nas in nas cu Ronaldo care se stie ca isi aduce iubitele aici. Dovada stau fotografiile din tabloide. Si daca nu-l intalnesti si esti mare fan, nu-i bai! Te poti duce la magazinul lui si pleci acasa cu un suvenir marca CR7.
Vilamoura sclipeste de curatenie, chiar daca zeci de mii de turisti trec pe aici in fiecare vara. Pe strazi miroase a parfum si pina si cosurile de gunoi arata ca nicaieri lume. Bile colorate, perfect alineate pe trotuare.
Atentia pentru curatenie o simti si pe plaja unde la intrare sunt locuri special amenajate de unde poti sa iti iei o scrumiera daca esti fumator.
Si daca a venit vorba de plaje in Vilamoura ai kilometri intregi de nisip fin. Oceanul e limpede si curat. Sunt locuri intregi unde nu exista baruri si lumea vine pentru liniste dar sunt si plaje unde se petrece cu muzica la maxim zi si noapte. Plajele fiind foarte late nu simtit ca e foarte multa lume, oamenii sunt extrem de civilizati, nimeni nu deranjeaza pe nimeni.
Cea mai frumoasa plaja e Falesia care leaga atat de frumos Vilamoura de Albufeira. Aici lumea nu pleaca de pe nisip pina dupa apus.
Oamenii sunt veseli si prietenosi iar pescarusii sunt cei mai buni parteneri de joaca pentru copii. In Portugalia plajele sunt publice, nu prea dai de fițe si figuri. Mi-a ramas in cap ca turistii si localnicii ca nicaieri din locurile prin care am umblat, prefera sa isi puna cearceaful pe nisip nu sa stea in baldachine sofisticate. E drept, nisipul e foarte fin si e curat peste tot.
Vilamoura e o statiune MUST SEE in vaiata asta pentru ca serviciile sunt excelente, portughezii amabili, peisajele cu oceanul sunt fabuloase, plajele sunt cele mai bune din Europa. Bonus: Gasesti prosecco peste tot 🙂
Daca acum 9 ani cand am calatorit eu prima data in Portugalia era complicat sa ajungi acolo, chiar si pina la Lisabona nu exista zbor direct, acum exista un charter organizat de Cocktail Hoildays care te duce direct in Faro. De acolo, exista transferuri rapide organizate tot de agentie catre toate statiunile din Algarve.
Charterul Cocktail Holidays opereaza si in septembrie asa ca daca va grabiti, puteti sa vizitati aceasta superba regiune in prag de toamna. Aveti ofertele, aici. Si nu, nu va ganditi ca e frig, in Portugalia se face plaja si la mijlocul lui octombrie.
A fost dragoste la prima vedere. Am pus ochii pe Ilha Deserta din avion. Nici macar nu stiam cum o cheama. Nu-mi putea lua ochii de la ea, dar mintea mea ma cenzura: ” Oricum, Fifi nu ai cum sa ajungi acolo tu cu raul tau de mare”
Am trecut cu gandul peste asta si am descoperit Algarve in vacanta organizata de Cocktail Holidays. Litoralul Portugaliei Fantastice, cu plaje spectaculoase, cu oceanul ca in reclamele scumpe, cu viata de noapte si mancarea extraordinara iti da sute de motive sa il vizitezi.Eu am ales zece despre care am scris aici.
Unul din motivele mele este Ilha Deserta. Imi scosesem din cap ideea ca as putea ajunge, cand intr-o zi vizitam Faro si m-a abordat o domnisoara care impartea pliante. Fix cu insula vietii. Cand am vazut fotografia am zis poate e totusi un semn, daca totusi mi-as lua inima in dinti si as merge? Ea m-a asigurat ca daca merg cu feribotul nu o sa imi fie deloc rau. Cumva m-a convins si iata-ma in port. Am ajuns la 11 jumate decisa sa iau feribotul de 12 dar ghinion. E plin. Primul loc liber la 1 jumatate. Cel mai bine ca sa nu asteptati e sa va cumparati biletele de pe net.
Si am urcat pe feribot. Drumul e de 45 de minute dar canalele pe care mergi sunt atat de frumoase ca nu iti dai seama cum trece timpul. Am fost atata de bucuroasa ca nu imi e rau, incat imi venea sa topai pe acolo :)). Din cand in cand, pe un petic de pamant cate o familie venita pentru o zi la plaja. Trec barci de viteza care fac mult zgomot si pe langa care feribotul pare un melc pe apa. In larg, yachturile de lux sunt oprite pentru brunch, propietarii stau pe punte la un pahar cu sampanie.
Ajuns[ pe insula, am vrut sa stau 15 min , doar sa fac fotografii. Am stat doua ore care au trecut parca intr-o clipa. Plaja se intinde pe 11 kilometri, e lata si are un nisip foarte fin. Apa e curata, fara alge si ca bonus, pe plaja , gasesti scoici mari la tot pasul.
Am prins o zi cu valuri asa ca m-am bucurat de un spectacol unic. Spre deosebire de statiunile din Algarve care sunt invadate practic de englezi veniti la distractie, pe Ilha Deserta turistii erau majoritate francezi si americani, dornici de liniste dar si de valuri inalte, perfecte pentru surfing.
Oamenii se bucura de calmul locului, nu exista terase, nici muzica data tare. Un singur restaurant in mijlocul insulei cu preturi mari ( dar e normal avand in vedere ca esti pe o insula ) si in cadrul restaurantului exista un snack bar de unde iti pot lua o cafea si un croisant sau o tarta.
Insula Deserta face parte din parcul natural Ria Formosa asa ca aici se organizeaza tot felul de tururi de vizitat insulitele sau asa numitele bird watch tour.
Daca stati in oricare din statiunile din Algarve ca sa ajungeti pe aceasta insula, trebuie sa luati autobuzul pina in Faro. Aveti programul aici. Va recomand sa mergeti in timpul saptamanii pentru ca in weekend circula mai rar. Din statia de autobuz in 10 minute ajungeti in port. Acolo sunt afise peste tot cu tururile printre care si acest transport care Ilha Deserta. O sa va sara repede in ochi chioscurile unde se vand biletele. Puteti ajunge pe Ilha Deserta cu feribot, barca rapida sau cataraman. Cel mai ieftin si mai linistit e sa mergeti cu feribotul costa 10 euro-dus intors. Aveti toate detaliile de tururi si aici.
Ilha Deserta e un locul perfect pentru un apus ca in filme, o cerere de casatorie sau de ce nu, chiar o nunta romantica pe plaja.
1. Plajele din Algarvesunt cele mai bune din Europa.
2. Peisajele. Sunt absolut spectaculoase. Apă, nisip fin şi stânci. Impreuna, într-un tablou care îţi taie respiraţia. Oceanul Atlantic face show în fiecare zi: valuri uriaşe şi apusuri ca in filme.
3. Cape St. Vincent. Cel mai sud vestic punct din Europa.
4. Cazarea. E o destinaţie perfectă pentru toate buzunarele. Poţi închiria o garsonieră sau un apartament în regim hotelier la un preţ rezonabil dar poţi să te cazezi şi în hoteluri de 5 stele cu meniuri bio. Preţurile încep de la 638 de euro de persoană.
5. Mâncarea. Tradiţionala mâncare portugheză, meniurile pline de oferte cu peste şi fructe de mare, îngheţată home made, patiserie fină şi fructe exotice
6. Distracţiile pentru copii.Zoomarine Algarve e locul unde poţi vedea super show-uri acvatice. Delphine emotions este cea mai tare experienta: inoti cu delfinii! Anual turistii se bucura de FIESA, cea mai mare expozitie din lume de sculptura in nisip
7. Ilha Deserta. O insuliţă în ocean unde ajungi cu feribotul şi poţi să stai o zi întreagă. Pe toată insula nu există decât un restaurant.
8. Marina din Villamoura. Cele mai frumoase ambarcaţiuni de lux din Europa se strâng aici în fiecare vara. Cu puţin noroc dai ochii cu Ronaldo. Dacă nu, bei o cafea de consolare la barul lui Figo
9. Tururile cu barca. Poţi să închiriezi o barcă pentru tine sau să faci un tur, poţi să faci parasailing sau să vizitezi grote spectaculoase.
10. Charterul cu avionul direct Bucureşti-Faro, organizat de Cocktail Holidays. Zbori direct, nu mai e cazul de ore lungi in aer si escale care iti manaca ziua toata.
Zilele următoare o să intru în detalii și o să vă explic cu lux de amănunte și multe, multe fotografii de ce Algarve e o destinație de neratat.
N-am știut niciodată cu somnul. De când mă știu dorm puțin. N-am jucat vreodată în filmul cu: “M-am trezit la 12:00!” Am mers așa ani în șir. Și corpul meu după mine.
În ultimul an însă cred că am zis de mii de ori: “Mor de oboseală!” O simplă constatare și atât. Am continuat să dorm puțin și prost.
De câteva zile, chiar înainte de a pleca în vacanță, am simțit că nu mai pot. Că fizic nu mai pot duce ce se întâmplă zi de zi. Din ce în ce mai obosită și mai nervoasă.
Sâmbătă pur și simplu am clacat fizic și am dormit 12 ore.
Duminică la fel.
Luni, după atâta odihnă, mi-am propus să rezolv tot ce era pe listă înainte de a pleca în vacanță. Dar corpul meu…nu și nu. M-am întins puțin pe pat la prânz. Puțin… în mintea mea. Am dormit 4 ore.
Pe drumul spre mare am dormit vreo 2 ore în mașină iar odată ajunși la hotel m-am mai întins puțin pe pat. 3 ore! M-am trezit cu un sentiment de vinovăție. Îmi scrisese Mirela:
– Cum e?
– Cum să fie, sunt praf! Aș dormi non stop.
– Păi dormi, dormi până te saturi.
– Sunt praf. Mă simt vinovată.
– Ești paranoică, mi-a replicat ea.
Mi-am dat seama că e ceva greșit cu mine, că am ajuns în punctul în care trebuie să fac ce îmi dictează corpul, nu ce îi dictez eu lui. Și-am mai dormit vreo 10 ore. În viața mea nu am făcut cure de somn. Dar acum, încep să simt că îmi revin. Și s-a dus și vinovăția. 🙂 Încerc să mă obișnuiesc cu ideea că e ok doar să stau pur și simplu. Să mănânc, să dorm, să mă plimb. Fără muncă, fară telefoane, fără stres. Până la urmă, după cum bine spunea cineva cu umor, viitorul fiecăruia depinde de ce visează, așa că: GO TO SLEEP!
Vă las. Mă duc să mai dorm puțin. Cu geamul de la camera de hotel deschis, ca să aud marea. 🙂
Pentru fiecare părinte ceea ce face copilul lui este unic. Mulți dintre noi am păstrat sau înrâmat un desen de-al lui. Pentru ca dincolo de hârtia în sine sau de culori, în desenul unui copil părintele lui vede dragostea 🙂
Asta a văzut și Ioana Nestorescu Bălcești. Un artist plastic din București.
Ea face ceva unic în România: transformă desenele copiilor în mici opere de artă. Mecanismul este simplu. Dai un desen al copilului și ea îl transformă în orice îți dorești, pandantiv, cercei, ac de cravată, cam orice.
Am stat de vorbă cu Ioana să mi spună cum i-a venit ideea asta.
– Ioana, îți mărturisesc că nu am mai văzut niciodată astfel de bijuterii….specialiștii i-ar spune artă naivă, eu am văzut o bijuterie care râde :)))
– Mă bucur că spui asta. Înseamnă ca am reușit sa transmit ceea ce voiam.
– Cum ți-a venit ideea să faci bijuterii din desenele copiilor?
– De la fiul meu, Vlad. Acum are 17 ani și este ajutorul meu în proiectul asta. Când era mic îmi doream să păstrez fiecare lucru pe care îl desena, făcea. Și am păstrat, dar mi-ar fi plăcut să am tot timpul cu mine ceva făcut de el :)) Și acum ceva timp mi-a venit ideea să deschid Laboratorul de Imaginație.
– Cum „prind viața” desenele? Mă contactezi, îmi dai desenul preferat și îmi spui ce îți dorești 🙂 ne sfătuim asupra materialului și în scurt timp primești „bijuteria”.
– Să zicem ca vin cu un….dragon și vreau un ac de păr :))) Ce ne facem?
– Îl facem!
– Din ce material?
– Majoritatea bijuteriilor pe care le-am făcut au fost din argint, dar dacă cineva vrea din aur, spre exemplu, facem din aur. Vezi… multe desene făcute de copii, trebuie cumva sa le înțelegi sau interpretezi….de multe ori imaginația lor depășește puterea de înțelegere a adultului.
– Cum e să transpui asta?
– Motto-ul site-ului meu este ” Copiii dansează înainte să afle că există muzică pe lumea asta” William Stafford. Copiii au mod minunat de a percepe tot ce îi înconjoară 🙂 pentru ei totul e mai simplu și frumos. Ar trebui cumva să împrumutăm asta de la ei. Și să le oferim aripi de iubire!
Între job, casă și copil nu prea rămâne timp liber. Multe dintre noi știu cum ora petrecută la manichiură a devenit momentul de relaxare, când facem ceva „pentru sufletul nostru” De mers la sală sau de alergat în parc, nu mai vorbesc.
Și uite așa devenim toate specialiste în „time management” și învățăm să împușcăm mai mulți iepuri deodată :)))
Iată o soluție! Cursurile de dans mamă-fiică.
O școală de dans din București s-a gandit că de ce să nu profite și mămicile de ora aia când e fata la dans?! În loc să stea pe o canapea sau la cafea afară la terasă, mamele pot face mișcare. Dansează cu copilul! Super idee mai ales ca aceste cursuri de dans se tin sambata. Petrecem timp cu cea mică, ne distrăm și facem și mișcare.
Să nu mai spun că îl dam gata pe tati cu fundul tonifiat și mișcările de dans :)))))
Lăsând gluma la o parte, cursurile sunt ținute de o profesionistă cu ani de experiență, dar care a înțeles că dincolo de performanță, cel mai important e ca fetițele să se simtă bine… și ca plus pentru o frumoasa amintire, dansează împreună cu mamele lor 🙂
Detalii despre cursurile de dans mamă-fiică găsiți aici lectiidedans.ro
„Unde mergi în vacanţă?” sau „Unde te-ai bronzat aşa? ” sunt întrebările pe care le auzi cel mai des în perioada asta.
Că e bronz de mare sau de munte, important e să nu uităm să ne protejăm cumva de razele soarelui.
De aici, discuţia e lungă. Ce cremă de soare să folosim, de la ce firmă, cu ce factor de protecţie solară etc. Dar cât de protejaţi suntem chiar şi atunci când folosim cremă de plajă?
La asta s-au gândit doi domni americani, David şi Jon. ” We designed Sunscreenr™ to protect the ones we love”, spun ei.
Şi au inventat aparatul care ne spune cât de bine ne-am dat cu cremă solară şi pe ce zone de pe corp ar trebui să mai dăm, pentru că suntem suficient de protejaţi. Practic e ca o camera video care iti arata exact cat de bine te-ai „cremuit” . Şi asta e un mare ajutor având în vedere statisticile.
Anual, milioane de oameni fac cancer de piele iar crema de plajă folosită corect reduce cu 80% şansele de îmbolnăvire. Deci, invenţia lor ar trebui să fie „must-have” pentru vară!
Pe 26 mai Gașca Zurli îți aduce împreună cu Gazeta Sporturilor cel mai așteptat cadou de Ziua Copilului – DVD-ul „Am o căsuță mică”!
DVD-ul cuprinde spectacolul cu cântecele mult iubite de copii.
Cei care au fost la spectacol știu deja, ceilalți vor descoperi pe DVD cum prietenii din Gașca Zurli, ajutați de Zâna Bună, vor învinge Vrăjitoarea.
60 de minute de jocuri și cântece cu cea mai iubită trupă de animație pentru copii din România.
„Am o căsuță mică” este hitul copiilor de azi, un cântecel minunat care e știut pe de rost de milioane de copii, părinți și bunici.
Acesta este primul cadou de 1 iunie gandit de Tanti Prezentatoarea.
Dar…iata marea surpriza! Ziua de 1 iunie e sarbatorita de Gasca Zurli ca in povesti!
“Ne bucurăm că putem să ne întâlnim cu prietenii nostri chiar de 1 Iunie într-un loc atât de frumos cum e Domeniul Știrbey. Sper să petreacă o zi minunată şi să se bucure de atât de mult verde. Este o întâlnire cadou, intrarea pe Domeniu e liberă. Ne vom strădui sa le oferim câteva surprize iar întâlnirea cu Gaşca Zurli cu siguranță va fi cireașa de pe tort. Aşteptăm prietenii să fie Zurli de 1 Iunie!“ declară Mirela Retegan, fondatoarea fenomenului Zurli.
FII ZURLI DE 1 IUNIE!
Domeniul Știrbey îşi deschide porţile pentru toată lumea.
Te așteptăm cu jocuri, concursuri, teatru, provocări, surprize și bineînțeles cu un super show Gașca Zurli!
Avem la dispoziție o pajiște imensă (10 hectare de iarbă şi copaci) unde putem să alergam, să ne întrecem, să ne jucăm, să ne facem prieteni noi, să fim… Zurliiii!
Poți să vii cu trotineta, bicicleta, păturica și desigur cu toată gașca ta de prieteni de la bloc.
Accesul în incintă se poate face de la ora 12:00.
La ora 16:00 dăm drumul jocurilor şi concursurilor, iar la ora 17:00 pe scenă se joacă spectacolul „Aventurile Iepuraşului în Pădurea Poveştilor”.
Seara se încheie cu un super spectacol cu Gaşca Zurli.
Intrarea este liberă. Evenimentul este un cadou pentru toţi copiii oferit de Domeniul Știrbey, Gaşca Zurli, Europa FM, Observator Antena 1, cu sprijinul Carrefour si Pegas.
Programul complet al evenimentului:
12:00 – Se deschid porţile. Program de voie
16:00 – 17:00 – Jocuri şi concursuri
17:00 – Spectacol AVENTURILE IEPURAŞULUI ÎN PĂDUREA POVEŞTILOR
18:00 – 19:00 – Jocuri şi concursuri
19:00 – Gaşca Zurli
Adresa Domeniului Știrbey este Strada Știrbei-Vodă 36, Buftea
*Accesul la piscină şi închirierea cailor şi poneilor este contra cost.
Am postat pe facebook niste sprancene tatuate de’ am ingrozit toata lista mea de prieteni.
Ei bine, problema sprancenelor oribile mi-a sarit in ochi dupa ce am vazut pe facebook fotografia unei „doamne”, care din lipsa de educatie si probabil, din prea mult prost gust, isi desenase niste sprancene dreptunghiulare la baza, arcuite si foarte lungi. Intre sprancenele ei si ale unei dansatoare de night club, nu era nicio diferenta. Si atunci mi-am dat seama ca sprancenele te definesc, te pot descrie ca om, te pot urati sau infrumuseta. Sprancenele iti regleaza expresia, ele se misca in functie de emotiile pe care le ai, ori unele gresit desenate pot sa exprime altceva. De aceea e important ca ele, daca nu te pricepi, sa fie ingrijite de un specialist. Am decis sa apelam la cel mai bun in domeniu. Cineva care cunoaste atat psihologia frumusetii, impactul trasaturilor unui chip cat si CUM sa imbunatatesti ceea ce deja ai.
Lizi Şerbănescu..
…este psihoestetician. Adica un psiholog al frumusetii. Habar n-aveam ce inseamna asta dar am fost tare incantata de ideea de a ma intalni cu ea. Mai ales ca de la o varsta, interesul pentru frumusete creste direct proportional cu pierderea ei. Acum 10 ani ma amuzam de ideea botoxului (aparut in strainatate) ca acum sa stiu totul despre el. Si despre toate celelalte substante care ar putea sa combata gravitatia.
Cabinetul…
…e sic, cu o oglinda mare luminata, muzica in surdina, parfum fin.. Ai impresia ca esti la spa. Atmosfera se potriveste foarte bine cu felul de-a fi al lui Lizi, care e calda, zambitoare, luminoasa. Si cum nu exista cabinet de psiholog, fie el si de beauty, fara canapea, ne-am pus si noi la povesti imediat cum am ajuns. Din proprie experienta va recomand sa nu o intrebati ce varsta are deoarece va stricati tot cheful. Lizi, desi un om extraordinar, sfideaza natura cu neobrazare (pe bune!) Si daca sunteti si persoane ocupate, fara timp de sala, cu niste colacei in plus, amatoare de ciocolata, sa NU o intrebati cum se mentine asa subtirica! O sa va explice cum imparte obligatiile familiale cu antrenamentele la sala si cum exista timp pentru toate. Umilinta totala! NOROC ca e psiholog si dupa ce se uita asa, putin la tine, incepe sa iti vorbeasca despre calitatile fizice pe care le ai si mai uiti din ce ti-a spus la inceputul sedintei.
Am ales…
..sa imi corectez spranceneledar Lizi are tratamente de toate felurile la care puteti apela: mezoterapie, cosmetica, etc. M-a asezat in fata unei oglinzi mari cu baie de lumina si a inceput.. A luat rigla si lucrurile pentru mine au devenit foarte complicate.
Geometria sprancenei
Unghi, proportie, distanta, curba, linie… niste chestii. Eu am terminat liceul acum muuulti ani si oricum cred ca geometria plana am invatat-o in generala. Ideea e ca orice chip de om, la fel ca toate lucrurile in natura, e format dintr-un echilibru de proportii. Ca sprancenele mele sa fie perfect aliniate la celelalte trasaturi ale fetei, Lizi mi-a desenat cateva linii care sa o ajute sa le modeleze.
De exemplu, baza sprancenei, nu are cum sa vina mai in interior decat limita interioara a ochilor. Coada lor nu trebuie sa coboare pana la linia ochilor deoarece iti da o privire trista, de ochi cazuti. Toate aceste linii se calculeaza insa la milimetru. La final, eram toata desenata si aratam ca doamnele alea care urmeaza sa intre la operatie estetica faciala doar ca Lizi nu urma sa se foloseasca de ac ci de magie.
Vopsitul
Dupa trasarea lor, Lizi m-a pensat, apoi mi-a vopsit sprancenele. „firul devine mai gros” mi-a explicat. Si asa e, sprancenele au devenit mai voluminoase. Culoarea folosita pentru sprancene a fost aceeasi cu a mea.
Trasarea conturului
Pentru a evita pigmentarea sprancenelor, desi Lizi se ocupa si cu asa ceva, in cazul in care aveti goluri, psihoesteticianul meu a luat o mica trusa de desenat sprancene formata din doua culori, una deschisa – pentru baza si coada sprancenei si una putin mai inchisa, pentru mijlocul ei. NU negru! Nu e nimic mai oribil decat doua sprancene negre, de la un cap la altul, inclusiv la brunete.
Iluzia optica..
..prin care Lizi mi-a marit pleoapele a fost sa foloseasca un creion deschis la baza sprancenei. Pe toata lungimea ei. Dupa ce l-a trasat, l-a „blendat” in asa fel incat sa para doar o linie de lumina. Si uite cum plecam eu de la psihoestetician cu o privire mai plina, mai radianta si cu sprancene perfecte.
Mi-a placut foarte tare Lizi si am ramas uimită si de preocuparea ei pentru fetele de liceu.
Stim bine N cazuri in care fete de 15-16 ani raman fara spancene in incercarile lor de a se face mai frumoase. sau care se machiaza mult prea mult.
Lizi a sustinut seminarii pornind de la aceste probleme in mai multe licee din Bucuresti. Ideea de la care au pornit aceste ore de dirigentie in materie de frumusete e simpla: De la partea teoretică, utilizând observația, analiza și trecând la partea practică, le voi învăța pe tinerele adolescente cum e bine să ne machiem sau nu. Pentru a le ajuta să discearnă între: mi se potrivește și nu mi se potrivește.
Una dintre cele mai nepotrivite intrebari pe care poti sa le adresezi cuiva este: si, tu cind faci cu copil? Mi se pare o chestiune atat de intima ca as interzice intrebarea asta prin lege. Sunt oameni care nu vor sa faca. Punct. Este alegerea lor, dar sunt unii care nu pot si fiecare ancheta de genul asta da voi de ce nu, da cind, da cati etc vine ca un cutit in inima.
Un cuplu din Australia a gasit o solutie funny pentru a le raspunde tuturor celor care ii exaspereaza cu intrebarea minune. Satui de presiunile cunoscutilor, cei doi au facut o sedinta foto cu simpaticul lor catel.
Fotografiile sunt geniale.
foto : Elisha Minnette Photography
Mai multe fotografii gasiti pe siteul fotografului care a realizat pictorialul, aici.
Compania englezeasca Boden a fost fondata in 1991. La inceput vindea doar haine pentru barbati, respectiv 8 produse 🙂
In 1996 a lansat linia pentru copii iar in 2007 linia pentru bebelusi. S-au extins in America si in Austria. Acum, prin magazinul on line livreaza in toata Europa.
Am facut o selectie pe placul meu, am ales si doua tinute pentru baieti dar viata e nedreapta mereu: hainele pentru fete sunt pur si simplu irezistibile.
Placement Lace Dress – £20.00
FIFTIES SUMMER DRESS – £7.2o
Embroidered Dress – £7.20
Rainy Days Poncho – £35.00
Jurassic Shirt – £6.72
Indigo Shirt -£28.00
Pop Appliqué Dress – £28.00
Jersey Spot Dress -£24.00
Brocade Shift Dress – £16.00
Daisy Party Dress -£28.80
DECORATIVE SKIRT – £7.20
Magazinul Boden livreaza si in Romania, costul transportului este de 6 lire sterline.
Intotdeauna am visat la un dormitor cu tavan de sticla. Sa vad cerul si noaptea stelele.
Iata o solutie: un dormitor intreg pe care il poti pune oriunde.
Dormitorul, care arata ca o casuta SF, e facut dintr-un plastic dur, vine cu un kit de incalzire si iluminare…ce sa mai spun? Vis! La cum arata cred ca fie-mea l-ar transforma direct in camera ei, fara drept de negociere
Costa 1400 de dolari americani si transportul pina in Romania cred ca mai e inca pe atat.
E amiaza si in micuta galerie din Postdam, Florian Doru Crihana picteaza. Lucreaza in expozitia deja deschisa, parte din turneul sau European. E liniste si nimic nu poate sa il tulbure. Din cand in cand trecatorii se opresc in fata geamului si il admira. Cei mai curiosi sunt copiii.
Fetita de 4 ani sta in fata vitrinei si se uita uimita. Dar nu indrazneste sa intre. El ii face semn si fata isi trage tatal de mana inauntru in galerie. E fascinata, atinge cu mainile ei mici desenele si e curioasa sa stie cum se fac. Pictorul ii explica tatalui in engleza iar parintele traduce pentru copila lui.
Un moment in cariera unui om care face cit mii de premii. Scena de mai sus e frecventa pentru ca sensibiliattea si curiozitatea copiilor bat mereu ignoranta adultilor. Si Florian Doru Crihana iubeste copiii si intelege cat de important este sa le deschizi ochii catre arta.
Pictorul este aproape necunoscut in Romania. Si asta il doare foarte tare desi e un om cu 100 de premii nationale si internationale, picteaza si expune in marile orase ale Europei La Venetia, Strasbourg sau Berna. Este super apreciat de straini. Dar asta nu-I un pansament pentru inima lui. De roman pur sange. Ar vrea sa fie apreciat in tara. L-ar bucura mai mult decat plecaciunile si aplauzele strainilor.
L-am rugat sa imi raspunda la cateva intrebari si a facut-o cu amabilitate.
Cum ati ajuns sa aveti expozitie tocmai in Potsdam?
Intrebarea mi se pare justificata deoarece in Romania, in special in Bucuresti, sunt un nimeni. Acum este prea tarziu ca sa-mi mai doresc o faima in capitala tarii noastre. Acasa pentru mine este Europa. Pentru ceea ce fac sunt cunoscut in domeniu si din ce in ce mai solicitat. La Potsdam am ajuns in urma unei invitatii primite anul trecut, cand eram cu expozitia la Venetia. Expozitia dureaza 2 saptamani, atat timp cat sunt si eu aici, dar 10 lucrari au fost preluate si expuse pentru totdeauna la Cafe Heider din Potsdam. Sederea mea aici nu este numai intalnirea cu publicul german ci si finalizarea proiectului Strasbourg. Fiecare oras european ar trebui sa aiba un elogiator.
Ce inteleg copiii din arta?
Copiii inteleg numai daca artistul picteaza si pentru ei. Daca deseneaza doar pentru el, nu mai inteleg nici cei mari si s-ar putea sa uite si el ce a vrut sa spuna. Ceea ce fac eu este strans legat de educatie si de aceea copiii se simt atrasi. Insa o completa explicare a lucrarii poate sa vina doar de la un adult, deoarece adeseori este vorba de istorie.
Exista vreo varsta potrivita la care sa incepem sa ii educam in aceasta directie?
Nu. Educatia poate sa inceapa de la varsta mica, atunci cand ii invatam sa vorbeasca. Conversatia cu ei poate sa cuprinda elemente despre arta.
O intamplare cu un copil venit in expozitie, ceva ce a ramas in sufletul dumneavoastra?
Mi-a placut anul acesta o fetita care a interpretat toate lucrarile dintr-o expozitie. Am fost impresionat ca majoritatea le-a interpretat corect si uneori bunica incerca sa o contrazica. Atunci am intervenit si i-am dat dreptate.
* Florian Doru Crihană a pictat orase precum Venetia, Bologna, Legnica ( Polonia) , Istanbul, Galati si Brugge. Urmeaza Berna si Strasbourg. Lucrarile de la Potsdam le gasiti aici. Iar daca vreti sa il cunoasteti mai bine pe artist aveti aici siteul sau personal. Artistul este isnotit mereu de fiica sa, Eliza Crihana cu care face echipa de cand ea era abia in liceu 🙂
Tot ce se țese în jurul Festivalului George Enescu ne arată că organizatorii chiar s-au gandit la cele mai mici detalii. N-avem pur si simplu un program pus pe un site si bilete scoase la vanzare.
Spectacolele, workshopurile, demonstratiile, conferintele merg pe ideea sa atraga cat mai multa lume aproape de muzica. Acesta este scopul programului Bucurestiul Creativ.
O idee super desteapta este organizarea Turului George Enescu.
Practic ai 2 variante:
1. Turul pietonal:
Traseu: Ateneul Român – Palatul Regal – Calea Victoriei – Academia Română – Muzeul Național George Enescu
Punct de întâlnire: în fața Ateneului Român. Ghidul va purtao șapcă neagră.
Ora de începere: 10.30
Important: Se organizeaza un singur tur în fiecare zi de sâmbătă și duminică de la ora 10.30, in perioada 30 august – 20 septembrie. Nu exista o limita minima de varsta pentru participanti asa ca e un prilej bun sa mergeti cu copiii. Turul dureaza aproximativ o ora.
2. Turul cu bicicleta:
Traseu: Arcul de Triumf – Muzeul Național George Enescu – Academia Română – Str. Câmpineanu – Piața Universității – Calea Victoriei – Ateneul Român – Arcul de Triumf
Punct de întâlnire: Centrul de închieri biciclete I’Velo de la Arcul de Triumf (lângă clopotele de pe aleea din Parcul Herăstrău)
Ora de începere: 10.30
Important:Se organizeaza un singur tur în fiecare zi de sâmbătă și duminică de la ora 10.30, in perioada 30 august – 20 septembrie. Limita inima de varsta a participantilor este de 14 ani. Turul dureaza aproximativ 3 ore. Pentru participarea la turul cu bicicleta este necesară înscrierea prealabilă pe www.asociatia-cultour.ro. Locurile sunt limitate. Participanții vor pedala exclusiv pe bicicletele Turului George Enescu.
De ce sa mergi la un asemenea tur?
Pentru ca poti explora mai multe proiecte din cadrul Bucurestiului Creativ, poti sa intilnesti artisti si poti sa afli toate detaliile legate de Festivalul Enescu. In plus, ghizii stiu toate povestile legate de viata si cariera lui George Enescu. Ca bonus ai parte de tot felul de surprize cum ar fi invitații la transmisiunile în direct ale concertelor la Grand Cinema&More din Băneasa Shopping City.
Ghizii sunt membri ai Asociației Cultour. Tururile George Enescu sunt gratuiteși oferite de Raiffeisen Bank impreună cu Green Revolution, Grand Cinema&More și Asociația Cultour sub egida Bucureștiul Creativ.
Danana este porecla pe care le-a dat-o un scriitor. Ana Maria Roman, Dana Enache si Ana Maria Bujor sunt prietene ca in filme. Au o relatie pe care eu personal o invidiez. Desi sunt super ocupate isi fac timp una pentru alta mereu, sunt legate zilnic parca de un fir invizibil. Vacantele lor impreuna sunt pline de peripetii. Despre aventura lor in Toscana a scris anul trecut Ana Maria Roman aici.
Acum revine cu cea mai proaspata experienta DANANA: concediul in Bulgaria la Russalka. O relatare care o sa provoace multe zambete 🙂
Russalka
Nu degeaba cel mai frumos loc de pe litoralul bulgăresc poartă această denumire. Rusalka inseamna in ruseste – duh al apei. Este un personaj mitolocic, din folclor, care se refera la sufletul unei femei care a murit tragic in adancurile apelor sau s-ar fi sinucis din dragoste şi care bântuie locul. Şi care ucide tineri pe care îi ademeneşte în apă şi îi strangulează cu parul lor. Cum noi trei nu suntem femei la casa lor, cu copii şi bărbat acasă, vă daţi seama că n-am avut nicio trăire cu povestea locului.
Noi 3 Dana, Ana, Ana
..am planificat să plecăm la 7 dimineaţa ca să prindem, cum zicea Bujor, câteva ore de plajă. La 10:30 încă eram în Bucureşti. Am fi plecat şi mai târziu dacă cele două distinse prietene ale mele nu urlau când am vrut să opresc la Unirea să îmi iau nişte slipi de baie (în plus faţă de cele patru costume deja indesate în bagaj). Cu oprirea la prima benzinărie de pe autostradă, unde am stat la cafea, la croissante, ceasul s-a făcut 11:30. La 15:00 intram în Kavarna, un orasel la 18 km de Russalka. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să fug să îmi iau slipi de baie (pe care oricum nu i-am purtat, aveam costume destule!). Enache acum află pentru prima oară acest lucru şi probabil deja i s-a urcat tensiunea. Eu i-am zis că merg de fapt pana la bancomat şi am fugit de-acolo la magazin. Dacă o luam cu mine nu ne mai scotea Dumnezeu de-acolo.
Locul
..e la 45 de km de Vama Veche, doar că peste graniţă. Cum nu am găsit cazare acolo, ne-am luat o cameră la un hotel din Kavarna. Kavarna Hills. L-am căutat 2 ore. Dacă noi, românii, avem o problemă cu indicatoarele, Bulgaria are o MARE problema cu indicatoarele.
Un apartament cu două dormitoare, un living şi o privelişte superbă ne-a costat, pentru două nopţi – 100 de euro. Nu are rost să fac comparaţie cu preţurile de la Mamaia fiindcă ..nu are rost.
Evgheny
Dacă intri pe Booking să citeşti comentariile la Kavarna Hills vei vedea că mulţi trec la părţi pozitive primirea pe care le-o face Evgheny, recepţionerul. Îl vedeţi în poză. Când zâmbeşte seamănă cu Băsescu. Expresia care îl defineşte este „Ok, but only for you!”. Evgheny s-a ocupat de timp de trei zile de: rezervări, planificări, scos în oraş, pază la discotecă, masă la restaurant, mers la concert. Nu mai scăpam de el. Una peste alta, că am avut un bărbat cu noi, chiar şi recepţionerul, ne-a asigurat o oarecare siguranţă şi a ţinut bărbaţii departe :)).
Plaja din Rusalka..
..este cu plată. 6 leva parcarea şi 6 intrarea de persoană. Ai piscine, piscine cu apă termală, plajă, insuliţă cu vipere (trebuie să înoţi până la ea) şi punct de sporturi nautice. Poti sa faci diving, watersky, snorkeling, caiac, ce vrei tu. Plimbarea cu barca: 40 de leva. Snorkeling: 10 leva. Muşcat de viperă: gratis (aici de obicei te sfătuiesc angajaţii să nu te apropii de boscheţi în zona respectivă). Am văzut şerpisori însă doar în apă şi ăia nu sunt veninoşi. Deasupra plajei există un restaurant cu o privelişte minunată unde au in meniu mult peşte proaspăt.
Ferma de midii de la Dalboka
..e la câţiva km. Despre ea ştiţi cu toţii, nu are rost să dau detalii. Atenţionare: nu mergeţi în tocuri! NU! NU! NU!
Tot timpul…
..avem enşpe rochiţe la noi, alese în funcţie de locul în care urmează să mergem. La Cap Kaliakra, eu şi Enache eram în rochii vaporoase, pe care vântul le sufla frumos. Tot momentul nostru romantic a fost stricat de nişte unii care ne-au întrebat dacă suntem la nuntă.
Enache însă s-a autodepăşit. Şi-a luat câte patru ţinute pe zi. Cum mergeam „decât” în două locuri: plajă şi masă seara, n-a avut unde să îşi poarte hainele. Aşa că s-a reorientat. Şi-a luat hainele la ea în sacoşă. Şi cum stăteam noi aşa pe plajă, numa’ o vedeai că scoate din paporniţă câte o rochiţă, un kimono, un şal şi şi le pune pe ea. Asta spre amuzamentul celor din jur. Domnul de la centrul nautic, înainte de excursia cu barca: „Fetelor, luaţi vestele, pornim!” Enache: „Aoleu, staţi să mă schimb!” Şi se îmbracă într-o bluză cu buline şi o fustă din dantelă albă, pălărie şi ochelari cu rame mari. Îi spune omului că ea o să îşi dea vesta jos pentru poze. Tot drumul, domnul ne-a trântit de valuri de ne-a bătucit celulita de pe fund, de Enache a mea era să rămână fără pălărie şi fără fustă. Ar fi dat orice de pe ea, numai vesta nu.
Bulgarii…
…ascultă şi ei manele. Multe. Au formaţii mai penibile decât multe de la noi. Şi mânîncă foarte gras, multă prăjeală şi ulei. Şi au un vin bun dar de la care te doare capul a doua zi. Rău.
Astfel încât..
..singura care a folosit la greu punga de medicamente a lui Enache am fost eu. Asta deşi eu nu iau niciodată medicamente şi râd de ele două că se cară cu pachetul de tratamente peste tot. Însă DE FIECARE DATĂ când mergem în vacanţă, cea care are probleme de sănătate sunt EU. După prima seară m-au luat durerile de burtă de la nişte dovlecei prăjiţi. După a doua seară, cea cu vinul bulgăresc, am luat tot ce-am văzut la ele în pungă: motilium, fiobilin, analgezice, imodium. Mai lipsea să iau şi anticârcel, ORICE, doar să mă pot ridica de pe canapea.
Înapoi…
..drumul nu a fost de 6 ore doar de la aglomeraţia de pe autostradă. Am ratat ieşirea pe A2 din Constanţa de vreo trei ori. Timp de o oră am „vizitat” oraşul de la malul mării, seara la ora 21.00, obosite rupte, cu parul murdar şi ciufulit şi cu nisip pe tot corpul.
Oricum, la Russalka a fost frumos. E un loc perfect pentru cei care nu suporta imbulzeala, iubesc natura si linistea. Fie ca au sau nu copii. Am descoperit între timp că bulgarii, tot pe-acolo, au şi un loc de sărituri în apă cu un bar lângă, gen GrottaBar Corfu. Cu siguranţă ne vom întoarce acolo.
