Am făcut publică bătălia mea cu kilogramele pe care am inceput-o acum 2 luni cu ajutorul lui Florin Neby si a echipei lui.

Am povestit cum am trecut cu greu peste primul antrenament. Povestea o gasiti aici.

Apoi v-am spus de unde cred eu ca vine succesul lui Neby. Povestea o gasiti aici.

De la Neby am invatat ca un proces sanatos de slabire cuprinde 3 elemente:

– somn suficient

– sport

– program alimentar

Nu poti sa slabesti daca nu dormi suficient, stagnezi daca tii regim dar nu mergi la sala, degeaba mergi la sala daca seara te repezi la frigider. E pur si simplu ca un triunghi.

E prima dată în viața mea când reușesc să țin un regim alimentar și v-am împărtășit cum N diete au pierit după 2-3 zile.

Am primit zeci de mesaje in care mi se cerea: da-mi si mie dieta. Si am explicat ca e o dieta personalizata, super echilibrata.

Ca sa detaliem lucrurile va povestesc azi despre Eat Fit, este programul de nutritie gandit de Neby pentru oamenii super ocupati. Am stat de vorba cu Andreia Popa, sales managerul de la Neby Fitness. Mi-a povestit cum a aparut acest program de livrare  a mancarurilor sanatoase .

Cum a venit ideea sa lansati acest program?

Ideea ne-a venit dintr-o necesitate proprie : Cum muncim poate mai bine de 10-12 ore pe zi, ne-am zis  „ce bine ar fi daca cineva ar putea sa ne dea inapoi  o ora/doua pe zi pentru noi, scutindu-ne de drumurile la piete, supermarketuri si timpul petrecut in bucatarie”. Apoi,urmatorul gand a fost: „dar daca acel „cineva” ti-ar putea spune ce si cum sa mananci pentru a slabi sanatos sau a consuma numai alimente benefice organismului, cum ar fi?!….Hmmm….suna deja a ideal” si astfel au inceput sa „curga” gandurile, ideile, planuri

Vorbim despre personalizare pentru fiecare client in parte?

Da, fiecare client beneficiaza de personalizarea planului alimentar in functie de obiectivul, nevoile, preferintele sau problemele medicale pe care le are.

Poți sa imi dai te rog un exemplu de meniu pentru o zi?

Mic Dejun:  2crackersi/2felii paine integrala unse cu hummus + 3 masline taiate rondele si asezate peste + 4 felii de castravete murat

      Gustare: un pumn nuci romanesti

      Masa Pranz: 120grame somon la cuptor + 120 grame fasole verde + 1/4ceapa calita la wok + condimente + 1lingura ulei de masline

      Masa Seara: supa de dovlecel(dovlecel + ceapa + usturoi + marar + o lingura ulei masline + condimente)

Si acest aspect il hotaram de comun acord cu clientul,in functie de programul fiecaruia. In 90% din cazuri s-a preferat livrarea seara pt a doua zi (avand in vedere ca prima masa este in jurul orei 07.00-08.00 AM)

 Da, desigur ca sunt rezultate! Nu as vrea sa fac un top, pentru ca stiu ca  fiecare client al nostru se bucura si apreciaza fiecare kilogram in minus! Dar totusi sunt cazuri cu care ne putem lauda:  un domn („persoana importanta,nu spui cine”:)) a pierdut 10 kg in 2 luni, este in continuare clientul nostru. O alta distinsa doamna, desi este proprietar al unui centru SpA si al unui lant hotelier de 5 stele, a crezut in proiectul Eat Fit ,ne-a fost clienta si a slabit 5 kg in 6 saptamani. Si exemplele pot continua cu proaspete mamici ce si-au recapatat silueta dorita, tinere care au incercat toate asa numitele”diete minune” si care deja nu mai credeau ca ceva ar mai putea functiona pentru organismul lor grav „agresat” de toate restrictiile incercate.  Concluzia este ca nu exista NU POT!  Trebuie doar sa apelezi la cei mai buni, care nu promit , ci fac!  Si, fara falsa modestie, conceptul Neby te poate ajuta sa te simti bine in pielea ta!

 

Mai multe detalii despre programul Eat Fit, gasiti aici.

Am ajuns la Polignano a Mare din intamplare. In avionul spre Bari am intilnit cu 2 fete frumoase si destepte, Cristina si Gabi. Make up artiste, pline de viata, ca doua surori mereu razand si facandu-si selfieuri la fiecare pas. Ne-am imprietenit instant si le-am spus ca am ales Bari ca sa ajung de fapt in Alberobello. Si ele aveau destinatie precisa: Polignano a Mare. Ce e asta intreb eu? Cuuum? Nu stiiiiiii? Nu stiam. Mi-au facut capul calendar ca locul arata fix ca in filme, cu stanci si mare si restaurante wow. Mi-au zis intra pe net si uita-te. Cand am ajuns la hotel am cautat si am gasit fotografii de acolo. Absolut spectaculoase.

A doua zi am luat trenul spre Polignano. Drumul dureaza 20 de minute si costa 2.40 euro. O nimica toata. Am ajuns in gara mica si am luat-o la pas spre centru. Dupa vreo 10 minute imi spuneam: da, e dragut dar unde sunt privelistile alea de pe net oare. Am mai mers vreo 10 minute si am dat fata in fata cu Marea Adriatica. Mi s-a taiat respiratia. Locul m-a dus imediat cu gandul al Boca do Inferno din Portugalia. Doar ca e o statiune intreaga asa. Multe stradute care plecau din centru si la capat ajungeai la niste terase de unde vedeai minunatia. Practic, multe, multe terase ca niste imense loje publice pentru turisti.

Plaja e destul de mica pentru asa o statiune dar are un farmec aparte. Tinerii italieni sareau de pe stanci in aplauzele turistilor. Care turisti erau majoritatea in trecere, mi-am dat seama ca e mai mult o staiune a italienilor poate de aia nici nu e asa de cunoscuta. Eu una nu auzisem in viata mea de Polignano si apoi nici prietenii mei cu care am vorbit habar nu aveau.

Daca in Alberobello ( despre care va povesteam aici ) mi se pare ca te-ai plictisi un sejur intreg, aici e o alta poveste. In primul mult e mult mai mare, ai restaurante, baruri, magazine si zeci de stradute pe care sa te pierzi. Chiar in centru pe strada se vand dulciuri in toate culorile lumii si e o gelaterie cu inghetata artizanala unde turistii dau buluc.

Multa lume cu copii, pare o statiune child friendly, adevarul e ca poti inventa o mie una de povesti aici.
Preturile la mancare sunt mai sus ca in Bari, dar mult mai jos ca in Roma sau Milano. Undeva la 30 de euro o masa pentru 2 persoane.

Daca bugetul va permite ( costa cam 200 de euro o masa de 2 persoane ) rezervati o masa la Grota Pallazzese, un restaurant din topul celor mai faimoase restaurante din lume.

fotografii: Minunatul domn Popa 🙂

Cand am ajuns la Ok By Ovo in Vama Veche, Mirela si Monica m-au intrebat cum imi place. Cum sa nu imi placa? Locul e minunat, departe de agitatie dar totusi ajungi repede pe plaja de la Stuf. 15 minute de mers lejer. Mi-a placut linistea de acolo si mi-a placut hotelul in sine foarte tare pentru ca e gandit pina la cel mai mic detaliu. Si daca vorbim despre detalii, sa revenim la discutia cu fetele. Imi zice Mirela: ” Ia mergi pina la noi in camera ( eu nu ma cazasem inca ) sa vezi ce oglinda avem si mai vorbim dupa aia. Zic : Lasa ca stau aici la piscina. Nunu, du-te si vorbim dupa aia. Zic: o oglinda ce fel de oglinda sa fie? si intru in camera, ma uit in oglinda si acolo…o vad pe Fifi de acum 15 ani…mai slaba cu 20 de kilograme. Scot un tipat scurt: Vaaaaai! Scurt dar eficient, cred ca am trezit tot hotelul si am provocat un hohot general de ras printre cei aflati la piscina deja. Ma cazez repede si raman un timp sa ma admir in oglinda timpului. Nu-mi mai venea sa plec din camera. Ce super idee!!! Il intreb pe Ovidiu Komornick daca e o intamplare asta cu oglinda sau a facut-o dinadins. Rade si nu comenteaza. El si partenerul lui cu care a facut acest hotel s-au gandit la toate detaliile, ma asigura.

E foarte tare oglinda sa va spun de ce:

– in prima faza te uiti si te motiveaza, mai ales daca esti in proces de slabire ca mine, iti arata unde poti sa ajungi

– dupa o zi, doua,  uiti ca e o oglinda minune si incepi sa crezi ca asa arati tu de fapt.

Concluzia e una singura: Esti fericit si in prima faza si in a doua. Super desteapta gaselnita penru turisti prajiti pe creier ca mine.

Hotelul Lui Ovidiu Komornick e perfect daca vrei liniste. Camerele si suitele sunt spatioase ( eu am stat in camera 8, mov, cea din fotografii ), ai internet free peste tot, smart tv, baile sunt si ele largi iar curatenia e curatenie. Peste tot. Baldachine, plaja privata si piscina nu prea te indeamna sa mai fugi in statiune. Iar rasaritul vazut din camera ta e cireasa de pe tort.

Mai multe detalii, foto, preturi gasiti aici: http://www.okbyovo.ro/

Bari nu e orasul de care sa te indragostesti nebuneste.

Daca il comparam cu un barbat nu seamana cu cel care te face sa iti pierzi ratiunea. Nu ti se pune nodul in stomac cind te gandesti la el. E genul care te face sa te simti in siguranta, la care vrei sa te refugiezi, gasesti aici doar liniste, nu simti vreo presiune.

Oamenii sunt relaxati si nu vorbesc tare asa cum suntem noi obisnuiti cu italienii. Te pierzi printre stradute dar fara sa ai de bifat zeci de obiective turistice. Tocmai pentru ca orasul nu e trusitic neaparat, preturile sunt mult mai mici ca la Roma sau la Milano.

O plimbare la pas prin centrul vechi te duce direct in portul din Bari unde timpul parca se opreste. Oamenii nu par afectati de grijile zilnice. Simti doar o bucurie linistita in preajma lor, vecina cu pacea.

Cand iesi din zona de confort, ies lucruri minunate, mi-a spus Cristina Bazavan de N ori. Si m-am convins de asta in multe ocazii. Saptamana trecuta am fost invitata la Cooking Class with Chef Joseph Hadad. Cum eram plecata din Bucuresti am trimis-o pe Diana in locul meu. Deloc incantata de propunere la inceput, la final s-a convins cat de adevarata e vorba niciodata sa nu spui niciodata.

Cititi mai jos povestea ei plina de umor 🙂

Fifi: Nu vrei sa te duci miercuri la curs la Hadad?

Eu incep sa ii povestesc incercarile mele esuate cu gatitul ( am dat foc la bucatarie de 2 ori incercand sa fac cartofi prajiti, iar cele mai complicate mancaruri ale mele au fost piure cu snitele, cartofi la cuptor, ciuperci umplute si orice derivate din cartofi), convinsa fiind ca am lamurit-o ca eu si bucataria nu ne potrivim si nu ne iubim.

Fifi: Ok. O sa te duci la Cursul lui Hadad. Iti dau mail cu detaliile.

Pokerface.

Miercuri, ziua cea mare, am reusit sa ii spun „Mi-e frica, ureaza-mi noroc.” Nu mi-a mai raspuns.

 

Ora 17:00, Kuxa Studio, Dorobanti. Aventura incepe. Am intrat in incapere, timida si rusinoasa. Nu sunt asa de obicei, dar simteam ca nu e locul meu si ca nimic bun nu va iesi din intalnirea mea cu bucataria. L-am cunoscut pe Chef Hadad si m-a mai calmat cu entuziasmul, bunatatea si stralucirea din ochii lui. Am stat langa 2 fete dragute care se cunosteau de la cursurile anterioare (mi-am zis, mhhm, super, sunt singura amatoare, o sa ma fac de ras.). Mai erau 10 minute pana la inceperea cursului propriu-zis si emotiile cresteau tot mai mult.

Primul preparat e o salata de primavara. Hai ca e ok, salate fac si eu, nimic complicat. Ma asez la masa de  Iucru ( ultima in linie, sa fiu cat mai departe de Chef si el de mine, sa nu vada cat de nepriceputa sunt) si ma uit la ce avem in fata. Peste tot castroane, castronase, condimente, sosuri, legume. Imi dau seama ca m-am inselat si ca amestecul de 5 ingrediente pe care il faceam eu acasa nu era chiar o salata. Dupa ce Chef ne prezinta ingredientele, ne ofera un feliator in loc de cutit sa taiem legume si prima propozitie pe care ne-o adreseaza este ” Aveti grija la degete ca e foarte ascutit si chiar taie”.Iau morcovul galben (da, se pare ca morcovii nu sunt doar portocalii, sunt si galbeni si mov) sa il feliez si grabita il inrosesc imediat! Da, prima leguma feliata, primul deget „feliat”.

Incerc sa ma prefac ca nu s-a intamplat nimic, dar sangele care imi curgea insistent. Ok, trebuie sa recunosc public ca sunt un dezastru. Off, morcov galben, e prima oara cand te intalnesc si deja te urasc atat de mult. Strig ca m-am taiat si mi se pune un bandaj la deget ( as fi vrut sa fiu un strut in momentul ala sa bag capul in pamant). Revin la locul meu, ma uit la legume si ma gandesc. Am inceput grozav. Nu o sa iasa nimic din mainile astea 2 in afara de sange. Ar trebui sa renunt. Ma uit in ochii Chefului si vad cu cata pasiune vorbeste despre gatit:  ” Trebuie sa tai legumele usor si foarte marunt, cu grija, intai tai, apoi amesteci usor, ca si atunci cand ar fi copilul tau si trebuie sa il ingrijesti, intai il cureti, apoi il schimbi, totul pe rand” 

 

 

 

Ma ambitionez si ma hotarasc sa nu ma opresc. O sa reusesc, chiar si daca plec cu mai putine degete. Asa ca ma uit cu atentie la Chef Hadad, fac intocmai ca el ( doar ca mult mai incet si imi lipseste indemanarea). Dupa ce maruntim legumele, trecem la dressing. Chef ne arata cum sa facem sosul intr-un bol separat, iar eu ma intrebam in gand de ce nu il facem in acelasi bol, pana la urma tot le unim la sfarsit. Ek, parca citindu-mi intrebarea in ochi, spune „Dressingul este foarte important, nu e salata daca impreunezi pur si simplu un sos si niste legume”. Dupa ce am terminat sosul si legumele ( pe care le-am lasat in apa cu gheata ca sa nu isi piarda aroma), am adaugat condimente si alune caramelizate (da, vorbesc tot despre salata, nu am trecut la desert). Primul fel este gata, rasuflu usurata, gandindu-ma ca mai am doar 2 „poduri pana trec puntea” si parca nu arata nici asa rau. Chef ne pofteste la masa sa gustam ce am gatit. Bag furculita in salata si ma rog sa nu fi stricat reteta si gust. Wow! Are un gust minunat. Toate legumele alea multe si mirodeniile impreuna au dat ceva de senzatie.  Sunt fericita ca am gatit ceva atat de bun!

Runda a doua: Mustard vinaigrette with pears served with cos salad hearts.

Numele suna la fel de complicat cu ce avem pe masa. Vad usturoi, ceapa rosie, salata, capsuni, miere?? Cum sa le combini? Chef ne explica ca trebuie pus cate foarte putin din fiecare. Ca amestecul sa fie supăer fin, legumele trebuie sa fie taiate foarte, foarte marunt. Dupa ce am facut dressingul, l-am pus pe farfurie si deasupra salata cos taiata doar in 3. Ma asez la masa cu aceeasi emotie inainte sa gust, dar parca putin mai increzatoare. De data asta, nu m-am mai taiat, nu am mai gresit si parca farfuria mea are un super aspect. Are un gust perfect, fin, usor, si nu se simte niciun gust de ceapa/usturoi, nimic din ce mi se parea mie ca da ciudat cu capsunii. E un gust perfect.

Felul al 3 lea suna super pompos : Ton tartar pe pat de avocado cu sorbet de mustar
Chef ne avertizeaza ca urmareaza o combinatie mai ciudata (Nu e ca si cum pana acum am facut ceva din ce stiam sa fac). Da, nu am scris gresit, cu SORBET DE MUSTAR. La toate cele 3 feluri s-au folosit cate 2 tipuri de mustar Maille Mustard. Asa ca la desert, a fost o provocare chiar si pentru Chef Hadad. Ne-a povestit ca a folosit 20 de borcane de mustar pana sa gaseasca combinatia perfecta si ca dupa ce a gasit-o, a lucrat 2 zile sa o perfectioneze. Pe patul de avocado, am asezat tonul tartar si la sfarsit sorbetul de mustar care era inghetat. Gustul final…de nedescris. Ceva incredibil de bun si de fin.

La final am ciocnit un pahar de proseccon cu Chef Joseph Hadad. Eram fericita ca am reusit. A fost o experienta total noua pentru mine, am realizat ca daca incerci, reusesti. Word! Si iata ca fifi a stiut si de data asta. Am gatit!!! Am gatit ceva complicat si gustos!!! Frica mea de bucatarie s-a transformat in placere, entuziasm si satisfactie. Chef Hadad a facut minuni. In farfurie. In ochii mei si cu motivatia mea. Raman cu un gust dulce de la mancarea minunata si de la experienta de neuitat si iti spun ca trebuie sa mergi la un Cooking Class with Chef Joseph Hadad. Daca eu am putut si tu poti!

*pentru detalii si inscreiri la cursuri, intrati aici.