Roxana Toma, colega mea a lansat de curând un blog dupa o idee minunata. Tarancuta urbană vine cu propuneri de decorare, grădini spectaculoase, traditii de multa vreme uitate
Am discutat cu Roxana despre povestea blogului ei. Iata cateva din ideile cu care Roxana, tarancuta urbana, porneste la drum.
Cum ti-a venit ideea sa faci acest blog?
Acum un an, in luna martie, intr-o seara mi-a venit brusc ideea sa-mi fac o pagina de facebook unde sa-mi postez toate fotografiile cu florile din gradina mea, cu amintirile mele. In timp, toate acestea au cunoscut succesul. Apoi am decis ca vreau sa fac ceva serios. Iti mai aduci aminte cand mi-ai spus – pune mana si cumpara-ti domeniu? Iti mai aduci aminte cate luni au trecut? Multe. Iata, ca acum a venit si clipa.
Ce gasesc oamenii pe blogul tau?
Traditii, viata la tara. Amintiri din copilaria noastra. Gradinarit cu povestile florilor. Precum moda asa si florile revin in actualitate. Uite, anul trecut, o floare la moda in gradini a fost fluxul. Floarea aceea cu ajutorul petalelor ei noi le lipeam pe unghii. Amenajari interioare, despre turismul rural.
Duc orasenii nostalgia vietii la tara?
Da, parerea mea. Eu sunt indragostita de viata la tara, de primavara in general. Am in memorie multe imagini din copilarie. Iubesc momentul acela in care se trece la ora de vara, cand afara incepe sa se incalzeasca si totul incepe sa inverzeasca. Imi aduc aminte de dupa amiezele de primavara cand mama isi rearanja gradina de legume si de flori. Pamantul mirosea altfel, a proaspat. Mirosul pomilor infloriti. Toate anotimpurile sunt frumoase, dar primavara la tara e ceva minunat.
Ce zice Tudor, fiul tau, despre tarancuta urbana?
Tudor are blog de ceva ani. ”Copilaria mea in fotografii” se cheama. Si-a asumat rolul de fotograf si mi-a promis ca ma va citi. Si pot sa spun ca face fotografii frumoase.
Vorbesti despre traditii. Care traditie romaneasca iti e cea mai draga?
Pastele. Probabil ca e o chestie legata tot de primavara. O alta imagine: Saptamana de Paste. Curatenia de Paste, afara si in casa. Dimineata zilei de Paste , totul proaspat si curat, miros de cozonaci, masa aranjata intr-un fel anume de mama. Si Craciunul e frumos la tara. Colinde, sarmalele, piftia. Craciunul l-am pastrat si pe el in suflet doar ca si-a pierdut un pic din aură. In ziua de Craciun am pierdut-o pe mama.
Pe vremuri oamenii erau foarte atenti la familie. Pranzul de dumininica, dupa ce oamenii se intoarcea de la bisercia era sfant. Crezi ca incet incet ne intoarcem la asta?
Imi doresc din tot sufletul sa nu se piarda aceste traditii. Acolo unde inca mai exista aceasta traditie ar fi minunat sa se duca mai departe. La tara inca se mai mentine. La oras nici nu cred ca a fost o regula.
Care este cea mai frumoasa amintire a ta legata de copilarie ?
Pana la 19 ani am stat la tara, e drept nu departe de Bucuresti. Imi aduc aminte ca intr-o iarna a fost un viscol mare. Zapada era mai mare decat gardul. O zi intrega ne-am dat cu sania prin curtile oamenilor.
De cati ani stai in Bucuresti?
De la 19 ani. Am primit acceptul tatalui dar nu si al mamei de a ma muta la Bucuresti. M-am pregatit sa devin agronom, dar Revolutia mi-a schimbat traseul. Am primit repartitie la CAP Lehliu dar am ajuns la Bucuresti unde m-am facut jurnalist. N-am parasit meseria nici pana acum, dar stiu ca oricand pot face si agricultura.
Te-ai muta la tara?
Da. Casa in care a locuit mama imi apartine. Anul trecut am renovat-o. Am pastrat tot spiritul ei in ea si a ramas un loc placut de intalnire cu fratii mei. Acolo facem impreuna Pastele si Craciunul. Ma vad la pensie acolo 🙂
Cand am vorbit cu fiul tau Tudor mi-a spus ca viseaza o casa mica, nu o casa mare cum vrea toata lumea. M-a impresionat cumintenia lui in gandire. Cat de greu este sa cresti asa un baiat?
Dupa 10 ani pot sa spun ca mama de baiat este un rol foarte usor. Asta probabil ca ne-am si inteles bine. Ca este matur in gandire. Tudor este modest in multe privinte. Vrea musai o casa si musai la Bucuresti. Daca la bloc am crescut pana acum pui de gaina, papagal, omizi, rame, soparla, melci si multe alte vietuitoare, imi imaginezi ce-am putea avea la curte. Eu ma bucur ca lui Tudor ii place la tara.
****
Asadar, daca va e dor de copilarie si de viata la tara va invit sa vizitati siteul Roxanei, www.tarancutaurbana.ro
Interviu publicat pe euforia.tv