Când Dumnezeu îți trimite un înger, fă-i loc în inima ta

* text de Ioana Albu


Am recitit zilele trecute postarile din blog si mi-am dat seama ca nu am mai scris nimic. Sa imi fie rusine. Ma invita omul la el pe blog, ma face superstar si eu scriu putin si apoi o las balta. 

Am un motiv bine intemeiat…am devenit mama, pe nepregatite si m-a luat vartejul vietii cu el. 

In ianuarie anul trecut eram la Roma ca 2 proaspat insuratei dupa 12 ani de casnicie, si in Martie deveneam mama de copil de 4 ani. 

S-a petrecut fulgerator, m-am aruncat ca intr-o relatie de aia in care stii ca e posibil sa nu te ia de nevasta dar speri si iata ca s-au implinit 9 luni de cand suntem impreuna toti 3. Nu, nu avem inca acte, nu este pe numele nostru, dar suntem toti convinsi ca „suntem cea mai frumoasa si iubitoare familie” cum zice puiul meu constant.

Acum 10 ani ma gandeam cu groaza la procedura asta, poate asta a fost si unul din motivele pentru care nu am facut pasul mai devreme. 

E greu cu adoptia si plasamentul in Romania, dar nu imposibil. Presupun ca e greu si cu o sarcina in Romania si totusi oamenii inca mai fac copii. 

Atat azi, o sa incep sa va povestesc mai multe in alte postari, pe masura ce ma mai dumiresc cum sta treaba. 

Ca sa nu ma departez prea mult de la postarile anterioare  despre Roma si vacanta 🙂  iata o pictura a lui Raffaello Sanzio. 

Ioana,
cea mai frumoasa mama din lume 🙂


Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.