Am întrebat un medic despre 7 mituri legate de vaccinuri, antibiotice, apa cu lămîie

Mituri despre apa cu lămîie, vaccinuri,  antibiotice circulă tot timpul pe marele internet.

Am rugat-o pe  doamna doctor Mela Stanculete de la Clinica Intermedicas să ne răspundă cu adevărat sau fals. Iată răsupunsurile complete.

Dacă beau apă cu lămâie dimineaţa îmi întăresc sistemul imunitar?

FALS, din cauza combinației. O bună hidratare, adică apa, indiferent în ce moment al zilei o bem, e un factor care contribuie la întărirea imunităţii. Lămâia din ea conţine Vitamina C, contribuie la întărirea imunităţii, numai că e foarte posibil ca din această combinaţie mai degrabă să facem un puiuţ de gastrită înainte de a ne spori imunitatea. Aşa încât mai bine ne hidratăm pe tot parcursul zilei, inclusiv dimineaţa, şi ne luăm necesarul de Vitamina C din consumul de fructe, ba chiar din citronadă, dar nu neapărat pe stomacul gol dimineaţa.

Dacă beau mai multă lămâie stoarsă evit cu mai mare uşurinţă viroza?

ADEVĂRAT, tocmai datorită Vitaminei C, dar repet, nu pe stomacul gol, şi nu la oricine. Există situaţii rare în care lămâia, fiind foarte acidă, este contraindicată. O persoană cu gastrită în plin puseu care va bea lămâie, suc de lămâie, îşi va agrava gastrita, în nici un caz nu va face altceva sau, mă rog, devine secundar dacă se şi păzeşte de viroză.

Vaccinul este 100% eficient?

Niciun vaccin nu e sută la sută eficient. Sută la sută ar însemna la toţi cei vaccinaţi şi împotriva tuturor tulpinilor de gripă. Vaccinul conţine tulpinile de gripă pe care le „ordonă” Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în funcţie de studiul epidemiologic prospectiv, adică în funcţie de ce tulpini sunt cel mai probabil a fi active în sezonul ce urmează. Există un număr limitat de tulpini care pot fi conţinute într-un vaccin. Este valabil lucrul acesta şi pentru vaccinul antigripal, dar dincolo de această limitare tehnologică de fabricaţie a unui vaccin, nu pot fi prinse toate subtipurile. Şi atunci se aleg cele mai probabile şi cele mai periculoase, o combinaţie între ele care nu e niciodată aleatorie. Prin urmare, dacă ne întâlnim cu un subtip de tulpină virală gripală care nu este conţinut în vaccin, nu vor fi protejaţi împotriva acelui subtip. Şi, în afară de acest lucru, nu toate persoanele vaccinate vor fi protejate împotriva gripei cu tulpinile incluse în vaccin. Din motive pe care nu le ştim şi nu ştim nici să le căutăm în practica clinică, sunt persoane care nu dezvoltă anticorpi specifici în cantitate suficientă în aşa fel încât să nu facă gripă. Însă, toate studiile medicale arată că şi la cei care fac gripă, deşi au făcut vaccinul antigripal, formele sunt mult mai blânde decât dacă n-ar fi făcut vaccinul, iar complicaţiile mult mai rare.

Femeile însărcinate şi copiii sub doi ani nu se pot vaccina.

FALS. Fac parte din primele două-trei rânduri de rubrici ale recomandărilor internaţionale de vaccinare. Sunt categorii expuse cu un profil imunitar particular, asta înseamnă cu risc de complicaţii şi cu forme severe mai mare decât la un adult sănătos. Ei bine, sarcina nu e o boală şi evident, a fi copil nu e nici atât o boală. Însă, datorită particularităţilor imune şi a faptului că o gripă cu o formă severă la o femeie gravidă ar afecta-o şi pe ea şi dezvoltarea fătului, face ca gravida să fie recomandarea numărului 2 de vaccinare şi copiii sub 2 ani, de asemenea.

Antibioticele sunt cele mai eficiente în orice viroză.

FALS. Antibioticele NU au ce căuta în tratamentul virozelor. Să ne înţelegem. Infecţiile sunt produse de microorganisme. Microorganismele sunt de mai multe tipuri:

1. Bacteriile. Ele pot beneficia şi beneficiază de tratament antimicrobian, antibacterian, adică de antibiotice.

2. Virusurile care, de cele mai multe ori nu au nevoie de un tratament antiviral şi, în capitolul despre care vorbim astăzi, în viroze, cu foarte puţine excepţii. Tratamentul antiviral pentru gripă, de exemplu, se face doar în anumite forme de gripă, dacă se face testarea şi se depistează sau doar dacă există risc de complicaţii, şi în sarcină. Prin urmare, antibioticele n-au ce căuta într-o gripă, într-o viroză, decât dacă această viroză se suprainfectează, adică se complică cu o infecţie bacteriană. Decizia de a face sau nu tratament antimicrobian direct, adică antibiotic, trebuie luată exclusiv de către medic şi doar atunci când simptomatologia, evoluţia sugerează că este o infecţie bacteriană, deci n-a fost niciodată, de fapt, o viroză, sau că acea viroză s-a suprainfectat bacterian.

Când copilul răceşte trebuie să evit să-l scot afară, în parc.

FALS. Una e să-l scoţi afară în parc şi alta e să-l scoţi afară în parc la minus 40 de grade sau să-l pui să facă maraton în parc. Este adevărat, există o diferenţă de temperatură între casă şi exteriorul casei. Dacă copilul are trei muci şi o discretă durere de gât şi este afebril nu are de ce să nu iasă în parc? Evident că în parc există şi alţi copii şi alţi oameni şi atunci, dintr-o dată, există un risc contagios, un risc epidemiologic de a răspândi infecţia. Dar dacă mergi în parc fără să te întâlneşti cu alţi copii la distanţe foarte mici, adică sub 2-4 metri, atunci nu e o problemă. Dacă afară este o temperatură onorabilă, adică cu plus, copilul este adecvat îmbrăcat şi nu stă mult afară şi nu face un efort fizic foarte intens, atunci poate să iasă în parc. Dar dacă, dimpotrivă, are febră mare, are o stare generală alterată, nu-l scoatem până nu se stabilizează.

Masca de protecţie pentru faţă este eficientă sau nu?

PARȚIAL. Dacă vorbim despre măştile care se folosesc în mod obişnuit, ele sunt eficiente parţial şi nici nu pot fi folosite altele şi nici nu şi-ar merita miza, preţul. Nu sunt măşti antibacteriene, sunt măşti de filtru care filtrează în bună măsură picăturile foarte mici de salivă care conţin implicit şi microbii. Însă noi eliminăm microbi vorbind şi respirând şi fără picături de salivă. Şi atunci, masca nu este suficientă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.