Pe 8 decembrie avem treabă

Avem treabă şi până atunci. Nicoleta organizează, ca în fiecare an, o serbare pentru copiii bolnavi de cancer. Va rog sa cititi, cu atentie, randurile de mai jos scrise de draga mea prietenă. Vă aştept alături de noi să facem sărbătorile un pic mai frumoase pentru aceşti copii.
       

” Pentru că sărbătoarea Sfântului Nicolae va pica anul acesta joia, evenimentul propriu-zis va avea loc sâmbăta, adică pe 8 decembrie. Nu am stabilit ora exactă, dar va fi cu siguranță undeva după prânz. Cel mai probabil în jurul orei 15.00. Am organizat ceva similar pentru copiii din spital și anul trecut pe 10 decembrie, în Spitalul Fundeni și pe 17 decembrie, în Institutul Oncologic.

Numărul exact al copiilor nu poate fi estimat cu exactitate pentru că în general el depinde de internări, externări etc. Acum sunt internați în jur de 170 de copii. Înțeleg că dacă vom face 150 de pachete vom fi acoperiți. Oricum niciun pachet nu se pierde. Adică dacă vor rămâne pachete în plus le vom duce în Institutul Oncologic unde sunt internați, în medie între 20 și 50 de copii.

Recunosc că timpul e scurt, numărul de pachete este imens pentru oameni așa mărunți ca noi și tare bine ar prinde niște sponsorizări din partea unor firme sau supermarketuri care ar putea acoperi, mult mai ușor o parte dintre produsele necesare pentru cadouri.

Dar eu pornesc la drum, ca de fiecare dată cu o mică rugăciune și sper ca Sfântul Nicolae (6 decembrie) și Sfânta Filofteia (7 decembrie), care este ocrotitoarea copiilor săraci să ne ajute.

Dacă nu vom reuși să facem pachete pentru toți copilașii, pachete egale, ca să nu facem diferențe între copii (estimarea mea de costuri ar fi de minim 40 ron pe pachet, numai pentru dulciuri X 150 de copii, adică în jur de 6000 ron, cost total) tot ce vom reuși să strângem, adică dulciurile și fructele le vom așeza în niște coșuri sau cutii, iar de acolo îi vom servi pe copilași.
LISTA ESTIMATIVĂ CU NECESARUL DE PRODUSE:

DULCIURI

150 DE PACHETE EGALE ÎN CARE PUTEM PUNE ORIENTATIV URMĂTOARELE PRODUSE (lista poate fi completată și cu alte produse, dar pe cât posibil trebuie evităm ciocolata neagră și produsele care conțin cacao, pentru că nu sunt recomandate de medici)

– cozonac de tip panetone (150 buc)

– biscuiți (300 buc)

– ciocolată albă Heidi (150 buc)

– ciocolată albă Milka (150 buc)

– ou kinder (150 buc)

– bomboane sugus, la punguliță (150 buc)

– jeleuri (150 buc)

– dropsuri asortate la pungă (150 buc)

– acadele (2, 3 acadele pentru fiecare pachet)

– suc cu pai teddy (150 buc)

– napolitane cu cremă de vanilie sau fructe (150 buc)

– croissante cu crema de fructe sau vanilie (150 buc)

– fulgi de porumb, la pungă (150 buc)

– baton cereale (150 buc)

– carioci (150 buc)

– creioane colorate (150 buc)

– caiet de desen (150 buc)

– pungi plastic (150 buc)

– prăjitura casei (150 buc)

FRUCTE

– banane, portocale, mere (câte două fructe din fiecare, în fiecare pachet)

JUCĂRII, CĂRTI

La spital se primesc numai de jucării noi. Am putea duce de exemplu mașinuțe pentru băieți, o păpușică pentru fetite, zdrăngănele pentru bebeluși și ceva pentru adolescenți. Anul trecut am dus ceasuri. În loc de mașinute sau păpuși putem pune plușuri. Sunt binevenite și cărticele de colorat sau de povești. Dacă nu vom avea bănuți de jucării sau cărți ne vom limita doar la pachetele cu dulciuri.

DIVERSE

Pentru bebelușii din spital dar si pentru copiii mai mari: pampers (mărimea 3, 4, 5), șervețele umede, lapte praf fără lactoză (câteva cutii).

SUCURI NATURALE

30 cutii 2 l – ca să servim copilașii după spectacol

PRĂJITURI FĂCUTE ÎN CASĂ (fără ciocolată, de preferat ar fi fără creme)

Aici nu pot să fac o estimare. Câte puțin de la fiecare. Prăjiturile le vom pune pe platouri, de unde se vor servi copiii.

ALTE SUGESTII DE PRODUSE CARE POT FI CUMPĂRATE PENTRU PACHETE

– lapte uht, iaurtele cu fructe pentru copii, bomboane rafaelo, ciocolățele kinder bueno, turtă dulce, compoturi etc.

Cam așa arată lista. Ea poate suferi modificări, în funcție de ceea ce puteți să dăruiți. În funcție de sugestii sau eventuale sponsorizări. Ajutorul poate veni în mai multe moduri. Puteți să cumpărați din produse, puteți să ajutați cu bănuți care vor fi folosiți la cumpărături, puteți să distribuiți evenimentul și informația pe facebook, bloguri etc., puteți să participați în mod direct la eveniment, să ajutați la cumpărături, la pregătirea pachetelor etc., puteți face prăjituri. Sau dacă aveți posibilitatea și cunoașteți firme care doresc să sponsorizeze o astfel de acțiune puteți să le povestiți despre intențiile noastre. Dacă este nevoie putem încheia, prin intermediul unei asociații și contracte de sponsorizare, procese verbale etc. Toți cei care doresc să participe la acțiune sunt așteptați cu mare drag, la spital. Voi anunța aici care este locul și ora de întâlnire.

IMPORTANT: Dacă doriți să contribuiți la această acțiune sau pentru alte detalii vă rog să-mi scrieți pe facebook sau pe mail: nicoletatintea@gmail.com

Dacă doriți să cumpărați produse pentru pachete le puteți aduce în Băneasa, la Antena1 (Soseaua București-Ploiești) de luni până vineri, între orele 10.30 și 19.30. Rugămintea mea mare, mare ar fi să cumpărați însă un singur sau mai multe produse din listă, de mai multe ori. Adică dacă doriți să cumpărați bomboane sugus și nu puteți cumpăra 150 de pungulițe, să cumpărați 30 de bucăți sau cât puteți ca să putem ulterior completa numărul, până la 150. Dacă dulciurile pe care le primim sunt disparate va fi mai complicat să facem pachete egale pentru copiii. Pe măsură ce voi primi dulciurile eu voi completa în listă, cu litere italice care sunt produsele deja acoperite, cumpărate și cine le oferă pentru ca fiecare să poată vedea ce mai este de cumpărat.

Ultima zi pentru a aduce darurile la Antena 1 este vineri, 30 noiembrie ca să avem timp să facem restul de cumpărături în weekendul 1, 2 decembrie și să pregătim pachetele.

În săptămâna 3 – 7 decembrie se mai pot aduce la Antenă doar fructele, care sunt perisabile. Prăjiturile trebuie aduse la spital, în ziua evenimentului, adică pe 8 decembrie. Voi anunța din timp ora și locul de întâlnire, pentru toți cei care vor să participe. Vă rog dacă este posibil să respectați aceste termene pentru că lucrurile să nu se aglomereze pe ultima sută.

Pentru orice sugestii, întrebări, idei vă stau la dispoziție pe mail. Vă rog dacă puteți să distribuiți această informație.

Vă mulțumesc tuturor.

Aici puteți citi despre câteva dintre acțiunile din trecut, pe care le-am organizat la spital.

http://nicoletatintea.blogspot.ro/2011/12/ajuta-l-pe-mos-craciun-sa-ajunga-la_16.html

http://nicoletatintea.blogspot.ro/2011/12/ajuta-l-pe-mos-craciun-sa-ajunga-la.html

http://nicoletatintea.blogspot.ro/2011/12/ajuta-l-pe-mos-craciun-sa-ajunga-la_19.html

http://nicoletatintea.blogspot.ro/2012/04/despre-intamplari-viata-moarte-si.html

Mamaloo. Pentru mămici deştepte

Îmi plac mamele nebune care răscolesc internetul ca să afle care e ultima cremă fără parabeni , care e cel mai tare pediatru sau unde se găsesc cele mai cool cizme pentru copii lor.

Îmi plac mamele care îşi expun povestea familiei foarte realist şi necosmetizat. Uite, cum e Bogdana, de fiecare dată când citesc blogul ei, îmi vine să mai fac un copil măcar:). Sau cum e Maria care se angajează non stop în cauze nobile. Sau ca Mara care din dragostea pentru copii a dat viaţa unui biznis cool.

Dana Dragomirescu m-a invitat să mă alătur unei comunităţi de mămici deştepte: http://mamaloo.totuldespremame.ro/.

Vă invit să intraţi şi voi aici, să vă faceţi un cont si să aflaţi direct de la sursă cele mai noi informatii pentru copiii voştri. Îmi place că îţi faci repede un profil, poţi să pui fotografii, e un fel de facebook chic pentru mămici. Enjoy!

Reparaţie generală

Oboseală. Durere. Zi de zi. Mă doare capul. Sau mă supără bila. Sau glezna. Sau tot piciorul. Mă doare spatele mereu. Sunt zile în care mă doare tot corpul. Mă culc obosită şi mă trezesc tot aşa. Am început să mă duc pe la doctori. Mă buşeşte râsul când aud: redu’ stresul! Hmm…nu prea am cum, îl am în sânge, nici nu cred că pot să trăiesc fără stres, sincer. După modelul Cristinei Bazavan am decis să iau o pauză. De 3 zile. Somn şi vitamine direct în venă. Revizia tehnică începe marţi. Vă anunţ dacă a avut efect.

Frica de dentist

Simt cum îmi amorţesc degetele. Mâinile cu totul. Gândurile nu le pot controla. Şi mintea dă drumul la cele mai negre scenarii.

Ştiu că sunt oameni care se duc la dentist ca la terasă. Nu sunt unul dintre ei. Pentru mine frica de dentist…cuvintele sunt prea sărace ca să descriu tot ce simt.

O prietenă îmi spunea ieri: „Hai măi Fifi, ai născut un copil şi ţie frică de dentist?!?”

Mda, aşa e. Mi-e foarte frică.  Ştiu că nu o să mă doară pentru că mă vor trata nişte medici super tari, care au mai făcut operaţii de genul ăsta de sute de ori, ştiu că tehnica a evoluat, ştiu că nu o să simt mare lucru pentru că anestezia e anestezie, dar degeaba: tot mi-e frică. Cum să scap de spaima asta?

Veste bună: Vine Dulce Pontes în România

Uneori, am senzația stupidă că viața mea e un ciclu sec: serviciu, casă, serviciu, casă, serviciu, casă…E drept că de anul trecut de când ne-am mutat în apartamentul liniștit, departe de oraș, nu îmi mai vine să ies.

Înainte căutam orice prilej ca să scap de vecinii zgomotoși. Acum nu mai e cazul…și evident a intervenit plictisul. Și s-a băgat și revolta: Eu de ce nu știu de cafeneaua X? sau de ceainăria Y????

Cumd e nu am avut habar că peste 3 săptămâni, Dulce Pontes cântă la București.. O ador pe femeia asta și habar nu am avut că vine. Noroc că sâmbătă, dis de dimineață, stând la coadă într-o intersecție i-am văzut numele pe un afiș. Am căutat imediat pe net și am găsit toate detaliile . Am luat imediat bilete, am avut noroc, mai eraufoarte puține.

Dacă vă place Portugalia, poate ar trebui să ascultați puțin fado și poate ne vedem la concert.

„Canção do Mar” este hitul Dulce Pontes. Și dacă vă sună cunoscut dar nu in portugheză, vă sună de la Sarah Brightman care a preluat piesa și a înregistrat-o sub numele Harem. Sau poate ați auzit-o pe coloana sonoră de la Primal Fear…

Not just food

Se ia una bucată Lucia Coman ( guru la Dream Team Catering) și se pune la treabă. Doamna care a gătit pentru domnul Francis Ford Copola când a venit să filmeze în România, este extrem de pasionată și face parte din categoria cunoștințelor mele care lucrează între 16 și 18 ore pe zi.

Se ia una bucată Adi Popa( guru la framerevolution și fotokolor) și se pune la treabă. Mai precis la fotografiat minunățiile care ies din mîinile Luciei.

Și iată ce iese:

  

  

Dragii mei colegi…

Azi a fost o zi nebună. Cine lucrează într-o televiziune de știri știe exact ce spun. A fost o nebunie totală. Dar, o nebunie în care echipa TOATĂ a lucrat perfect. În zilele astea îți dai seama cel mai bine de forța unor oameni, fiecare bun pe felia lui, care împreună fac diferența. Într-o zi în care ai senzația că nu ai cum să acoperi TOTUL simți cel mai bine reușita. De la primul, până la ultimul om fiecare a pus umărul ca totul să iasă ca la carte. Și a ieșit.

Iar acum ca la Oscaruri:

Le mulțumesc TUTUROR celor care azi au lucrat în echipa Antenei 3. Mă bucur să fiu colegă cu voi:)

Aș face 3 mențiuni:

1. Cine nu are Alessandra Stoicescu să își cumpere. Femeia asta poate să transmită de oriunde, în orice condiții, știe să iasă incredibil din situații limită de genul au căzut telefoanele, netul , comunicația etc. Azi ne-a mai dat o lecție de presă fără prompter.

2. Dan Mizileanu, regizorul de montaj. Pentru tine am un singur cuvânt, pentru că știu că urăști vorbăria: RESPECT!

3. Andreea Sava, cel mai descurcăreț și muncitor personaj din viața mea.:)

Terapie de cuplu

Am vrut foarte mult să văd filmul. Din trailer am crezut ca e o comedie. De fapt e mai mult o dramă prin care trec foarte multe cupluri, chiar dacă au doar câțiva ani de căsnicie.

O prietenă îmi spunea într-o zi:” De ce să te mai căsătorești în ziua de azi cînd toată lumea divorțează?” Am zâmbit pentru că eu chiar cred în instituția asta, cu tărie.

Cred că Dumnezeu așa a rânduit lucrurile. E greu, de multe ori, mai ales în vremurile astea, dar rămân la părerea mea: e foarte frumos să fii căsătorit. Cu bune și cu rele…

Tu stai la poză sau nu?

Niciodată nu am fost un fan al fotografiilor cu mine. Nu m-am pozat lângă fiecare pietricică şi nici în fiecare oglindă. Şi asta e dintotdeauna, nu acum că m-am mai împlinit( asta ca sa vorbesc frumos despre greutatea mea:)).
Cele mai multe fotografii le am cu Maria şi mai sunt câteva făcute de Adi cu mine singură.

Dacă mă uit în oglindă nu îmi vine să o sparg dar nici nu ard să îmi pun portrete cu mine prin casă.

Sunt oameni care se iubesc pe ei în orice formă, le plac fografiile cu ei. Stau să fie pozaţi şi le place. Şi nu mă refer la fotomodele.

Oare mie de ce nu mi-a plăcut NICIODATĂ să stau la poză?

De ce ma mă uit la X Factor

Mă intrigă oamenii care mă întreabă de ce nu ratez nicio ediţie X Factor. Sau încearcă să mă convingă să mă uit la Vocea României.

Oameni buni! Mă uit pentru că îmi place. Iubitul meu spune că mă uit pentru că eu chiar am Factorul X. Eee, nu cred că îl am acum dar cândva cu siguranţă îl aveam…

M-am uitat şi aseară şi mi-a plăcut ce am văzut: Un Chelloo uman, o Delia care le-a arătat tuturor cum e cu muzica adevărată şi un domn Bittman care a cam rămas fără cuvinte, când tânârul îndrăgostit a îngenuncheat şi în faţa tuturor şi-a cerut iubita de nevastă.

Că am gusturi bune spun şi ratingurile, X Factor a fost iar lider de piaţă. Pe 4 noiembrie încep galele live. Abia aştept! 🙂

Don’t worry about Mr Bittman

Dacă e duminică, mă uit la X Factor. Am înnebunit pe toată lumea cu emisiunea asta:).

Problemele de sănătate ale domnui Bittman cred că au ţinut cu inima strânsă multe fete. Dar omu’ e ok, îşi revine încet, încet după operaţie.

Recunosc uitasem, oarecum, de Holograf dar piesa asta ultima” Cât de departe..” mi-a adus aminte de domnul Bittman şi vocea lui caldă…

M-am amuzat cum o parte a presei a sărit imediat să îi anunţe retragerea. Ei bine, nu se retrage prea curând. Şi dacă ar vrea să nu mai cânte, are un job bine mersi ca jurat la X factor( io una îl vă multe ediţii şi bune acolo).

Şi mai e ceva: Am aflat că în seara asta, la X Factor, Bittman e cucerit de un concurent şi vrea să îi semneze un contract în alb şi să îl ajute să cucerească Brazilia, pentru că băiatul la asta visează. 
Delia nu e de acord, zice că mai bine să aibă grijă de successul din Romania întâi, dar că aşa sunt tinerii…găsesc câte un impresar care le promit succesul în lume şi îi chelesc de bani:)

La ce succes are Holograf, mie, dacă aş face muzică mi-ar plăcea să îl am impresar pe Bittman. Nu pare genul care să fugă cu banii în America.:)

Sosia Innei la X factor

Diseară, la X Factor e o fată care șochează prin apariția ei.

Seamănă cu Inna dar și cu Andreea Mantea.

E tonică și foarte frumoasă.

Rămâne de văzut diseară,  la 20.30, ce spun jurații.

Și vă vând un pont:

Dacă puteți, să vă uitați la emisiunea asta în gașcă. Ca la fotbal așa.:)

Mi-e așa dor de prietenii mei vechi din Brașov, mi-ar fi plăcut să mă uit cu toți acei oameni dragi la X Factor. Si sa mergem la filme, sau la teatru, sau in club. Dar, din păcate, timpul nu îl mai putem da înapoi. Și la București, oricât am încercat nu a ieșit gașcă:)

Gestul care mi-a luminat săptămâna

Fotografia de mai sus am postat-o pe facebook, fix acum 2 saptamani. Spuneam că îmi e dor de Portugalia şi ilustram cu acest desert, pe care eu îl găsesc cel mai bun din lume: Pasteis de Belem.

Din categoria:  EXISTĂ NEBUNI FRUMOŞI ÎN LUME, Vali, prietenul meu român stabilit în Portugalia mă sună azi să cobor în faţa redacţiei că a venit desertul, direct de la Lisabona…

Ziceam dimineaţă că aş putea scrie o carte despre întâmplările din viaţa mea. Poate că asta ar trebui să fie prima poveste.

O carte despre viața mea

Să  luăm pe puncte, ultimele 48 de ore:

– mi-a căzut ușa de la garaj peste mașină în timp ce ieșeam din subteran.

– am făcut o criză de bilă ca la carte, habar n-am de ce.

– in seara asta un domn cu un tir era să mă zdrobească, pur și simplu, în giratoriul de la 2 cocoși

– un taximetrist mi-a spus cu URĂ că sunt cea mai dificilă clientă pentru că la întrebarea: Pe unde vrei să o luăm? eu am zis un traseu, lui nu i-a convenit.

– ajung la muncă găsesc cu greu un loc de parcare, mă chinui 10 minute să parchez ( f complicat pentru unii dintre noi).  Constat că nu am portofelul, sun acasă și aparținătorul îmi spune că nu e acolo. Mă urc în mașină plină de nervi ( în fond, făcusem parcarea perfectă) și plec înapoi spre domiciliul conjugal ferm convinsă fiind că am aruncat averea la gunoi. din greșeală.. La jumătatea drumului, mă sună : ” L-am găsit…era pe masă…” Ahhhh, viața mea! Întorc repede și gonesc să recuperez locul de parcare, cine stă sau lucrează în Băneasa, în zona Antenei 1, știe ce dramă e cu găsitul unui loc unde să îți lași mașina.  Ajung, găsesc loc și gata! Atât pentru o zi.

Colega mea Andreea îmi zice:

„Auzi, fifi?  Tu dacă vrei să scrii o carte trebuie doar să spui ce pățești tu.  Zi de zi. „

Corect, ce sa mai spun?

Coşmarul din spitalul Bagdasar Arseni

O realitate cruntă povestită de Dana Grecu:

Azi am stat jumatate de zi pe holurile sectiei de neurochirurgie a spitalului Bagdasar Arseni, Bucuresti. Matusa mea urma sa fie operata pentru a doua oara pe creier, in numai o luna. Complicatii. Dupa prima interventie, post operator, a fost cazata pentru recuperare pe holul sectiei, laolalta cu alti bolnavi, in aceeasi situatie. Barbati, femei, tineri, batrini, copii.

Un urlet, un plinset, un geamat, o durere. Pacienti si insotitori, ca nu se mai stia. Holul sectiei arata ca un spital de campanie. Niste perdele groase ii separa pe bolnavii proaspat operati de vinzatorii ambulanti de sosete, pijamale si reviste. Curentul facut de cei care trec pe hol imprastie adesea perdelele si, dincolo de ele, vezi, cap in cap, oameni, ca sardinele, dezbracati, cu plosca, in cele mai grele si, teoretic, intime momente din viata lor.

De ce asa?

Raspunsul medicilor care opereaza pe banda rulanta si la care, culmea, lumea vine ca la Sfintele Moaste a fost ca un dus rece: ASA II PUTEM TINE SUB CONTROL. DACA AJUNG LA TERAPIE INTENSIVA, NOI NU GARANTAM. Terapia intensiva e la un pas de holul de care v-am spus.

         M-am socat,m-am revoltat, am plins, am injurat. la ora la care scriu, matusa mea, medic de meserie, a iesit din operatie. A rezistat. A fost un succes. Acum trebuie sa treaca de testul holului. Ultima data, s-a rupt patul cu ea. Ghinion. Azi am vazut oameni resemnati. Vrem sa traim si sa plecam pe picioare de aici. E tot ce conteaza. Da, e tot ce conteaza.

De fapt, nu se poate schimba nimic.

Dr Arseni avea 34 de ani cind a fost numit sef de sectie la neurochirurgie. Comunistii au trimis pe unul de-al lor sa studieze la Moscova medicina, numai sa-l poata zbura pe Arseni din spital. N-au putut. Pentru ca medicul trimis la studii A RECUNOSCUT ca Arseni e genial.

Linga spital e o cladire noua. Noul spital. N-are mobila ca sa poata fi dat in folosita.

Gabriela Firea candidează şi câştigă

Când am făcut primul live din viaţa mea pentru Observatorul de 19, ea îl prezenta. Am cunoscut-o personal în vara lui 2004. Abia venisem în echipa de zi a Observatorului, după ce lucrasem vreo 6 luni cu echipa de noapte. Mi-a zâmbit cu gura până la urechi şi mi-a zis:

”Bunăăăăăăă, eu sunt Gabi. Ai mâncat?”

 M-am blocat pentru că mă aşteptam la orice de la mega diva de la televizor, dar nu să ducă grija stomacului meu. Urma să aflu curând că aşa e ea. Vine cu oala de sarmale de acasă să hrănească redacţia..

Ne-am apropiat, am început să lucrăm împreună, să ne cunoaştem şi să devenim prietene. Nu înţelegeam cum poate un om să lucreze 7 zile din 7: dar uite că ea putea. O energie incredibilă. Ma plângeam:

„Măh gabi, da nu am aia şi nu am aia…”

 Şi ea îmi replica:

” Dar n-ai nici răbdare, vrei totul azi. Cu răbdare şi credinţă mergi înainte şi o să vină toate la timpul lor”

Am învăţat de la ea exerciţiul răbdării şi al tenacităţii.  Dacă as fi putut să iau şi consecvenţa şi dedicarea ei, ce bine era….

Nu uit că atunci când am născut a venit spre miezul nopţii la maternitate cu Ligia, producătoarea şi prietena ei cea mai bună. Asistentele şi medicii au privit imaginea perfectă din cap până în picioare, chiar daca era aproape 12 noaptea arăta ca scoasă din revistă. A doua zi, ne dădea lecţii de înfăşat în salon. N-am să uit privirile şocate ale asistentelor:))))

Şi-a anunţat  ieşirea din presă. Vestea i-a bucurat mult pe unii, prea proşti să aibă loc de Gabi Firea. Şi aşa zişii ‘ prieteni” oameni pe  care i-a ajutat, au zis: delete Gabi Firea. Dar ce să vezi? Gabi candidează pentru un post de senator în parlamentul României. Aşa că dragi oameni de bine, zic să vă repliaţi şi să cădeţi iar în admiraţie. Şi nu trebuie să vă faceţi griji, Gabi vă iartă derapajele  Spuneam mai sus că am învăţat multe de la ea, dar poate cel mai important este că am învăţat să iert.

Gabi Firea candidează. Şi o să căştige. Pun pariu pe ce vreţi voi! Cine e cu mine?

Cui îi e frică de Cheloo

Sau mai bine zis: cui nu? Parca toti concurentii de la X factor vin cu frica asta de Cheloo. Si io, poate sunt miopă, chiar nu îl văd ca pe omul rău în concursul ăsta.

Mă disperă comparațiile cu Vocea României. Oameni buni, sunt două formate diferite.  Ieri, chiar m-am uitat la reluarea de la Voce. Cât am putut, pentru că Moga care le știe pe toate îmi blochează vederea și mintea și pun mâna pe telecomandă și schimb. Și am văzut cântăreți profesioniști nu oameni care nu au mai avut ( marea lor majoritate) nicio tangență cu scena.

Pe scurt, momentele care mi-au plăcut aseară:

– Miss Polixenia cu tot su sora ei care o incuraja din culise: Hai, Mărie!

– concurenții care s-au supărat că nu merg mai departe. Îmi plac reacțiile sincere, nu alea în care cei înfrânți spun: Vaaaai, ce frumos a fost.

– Sergiu Hanzi băiatul care și-a propus să aibă mai multă minte. Curajos și simpatic, ușor nebun:)

– Răzvan și Dani care sunt firești, empatizează cu concureții

– Delia care ne-a arătat de data asta cum e cu muzica, n-a mai fost doar în ipostaza de diva sexy

– Raduly Botond. Micuțul rocker are acel ceva care ridică instant sala în picioare. Problema e că omu e cam static. Mi-am amintit că la primul sezon X factor, nu a vrut sub nicio formă să ia lecții de dans. Așa că a plecat repejor acasă. Sunt foarte curioasă cum va evolua acum, dacă a învățat ceva din prima experiență.
In clipul de mai jos, e evoluția lui Raduly de la prima ediție:

Exerciţiu de sinceritate cu Florin Piersic jr.

Recunosc, m-am dus la Întâlnirile Creative organizate de Intact Media Group să-l văd de aproape pe Florin Piersic Jr. Pare mai tânăr ca la televizor. Şi mai liniştit. N-ar vrea să răspundă la întrebări legate de viaţa lui amoroasă şi nici la cele despre relaţia cu tatăl lui.
Cu toate astea, vorbe
şte cu admiraţie de seniorul care i-a marcat destinul:

„Cum poate un om să preia energie de la o mie de oameni şi să dea înapoi dublu?”.

 E emoţionat de publicul lui şi ne povesteşte amuzat, aproape ca un copil, cum la un spectacol s-a întors cu spatele la sală, şi-a făcut o fotografie în care se vede publicul şi a trimis-o imediat pe Facebook să vadă lumea toată, ce „chimie” e la teatru în acel moment.

Regretă că a pierdut nişte ani cu prostii şi greşeli:

„Eu, până la 32 de ani, am avut 17 ani. Apoi, am început să cresc ca un adult.”

  E un bărbat frumos, genul după care întorci capul pe stradă. Ne sar tuturor în ochi tatuajele care-i acoperă braţele, o greşeală a tinereţii:

„O prostie, nu sfătuiesc pe nimeni.”

Dar, de ce?! Arată aşa frumos!

” Pentru că după primul punct tatuat, urmează o linie şi tot aşa, nu te mai opreşti…”

Răspunde franc şi aparent necenzurat la întrebările tuturor. Îl întreb ce vede, când se uită în oglindă dimineaţă. Se blochează pe moment, lasă capul în jos şi râde ruşinat:

„Chiar nu ştiu să răspund la întrebarea asta”.

 Insist: Vezi talentul care nu are legătura cu numele, cum spunea cineva pe Fb? Vezi un tip cool? Vezi bărbatul după care suspină toate femeile?

„Chiar nu ştiu… A, uite! A pus Luiza Zan pe Fb o poză cu o pisică explodată aşa… şi eu am dat like, deci cred că aşa mă văd.”

Le felicit pe fetele din departamentul de comunicare IMG pentru organizarea perfectă de azi. Bravo!