Am pus 5 intrebări și am primit 5 răspunsuri lămuritoare de la minunata doctoriță Iulia Panțuru, medic specialist dermatolog. Am cunoscut-o pe Iulia la Bio Terra Med și mi-a plăcut imediat. E genul de medic care îți explică simplu și direct și din cabinetul căreia pleci de fiecare dată cu informații clare nu cu extra frământări.
Frigul face ravagii mai mari pe piele decât soarele?
Depinde din ce punct de vedere privim problema. Categoric nu are efectele nocive ale soarelui în ceea ce privește îmbătrânirea cutanată sau riscul de a dezvolta un cancer de piele. În schimb poate afecta ireversibil tegumentul când vorbim de degerături, care se soldează cu necroză (moarte cutanată) și poate agrava unele afecțiuni precum sindromul Raynaud, dermatita atopică, psoriazisul sau dermatita seboreică, respectiv poate declanșa un tip special de urticarie numită urticarie a frigore.
De soare ne apărăm, dar cum ne apărăm pielea de frig, cum alegem cremele?
Ca și în cazul expunerii solare, un factor important de protecție este cel vestimentar, încercând să acoperim cât mai mult din suprafața corporală. Se preferă dispunerea în cât mai multe straturi a hainelor în detrimentul pieselor vestimentare foarte groase. Vom evita lâna și vom alege în contact direct cu pielea doar materiale naturale de tipul bumbacului. Vom folosi mănuși, în special persoanelele cu sindrom Raynaud sau persoanele ale căror mâini se albesc la contactul cu frigul sau apa rece. Apropo de îngrijirea pielii iarna, ar fi indicat să înlocuim săpunurile antibacteriene sau dure cu produse de igienă blânde de tip syndet sau surgras, să evităm dușurile sau băile lungi și fierbinți, să folosim creme emoliente cu conținut de glicerină, acid hialuronic, de două ori pe zi la nivelul feței respectiv imediat după baie, pe corp. Chiar și persoanele cu acnee vor folosi iarnă produse suplimentare de hidratare a pielii, alese cu atenție în colaborare cu medicul dermatolog.
Dacă expunerea este prelungită, ca și în cazul activităților sportive de iarnă, vom folosi pe lângă produsele de tip „cold cream”, fotoprotecție, respectiv un stick de buze emolient. De fapt vântul și umiditatea scăzută au efectele cele mai nocive asupra tegumentului, ducând la evaporarea apei de la suprafață pielii și astfel la deshidratare și la o piele uscată și crăpată. Vom evita să ne lingem buzele, deoarece enzimele salivare produc iritatie, edem și fisuri, iar vântul va agrava această situație.
Am aflat acum câțiva ani cu surprindere că nu există bronz sănătos cum nu se pune problema ca bronzul de munte să fie mai bun că bronzul de mare. Când vine frigul și ne înroșesc obrajii, câtă sănătate e în această roșeață?
Cât e de sănătoasă această roșeață depinde de temperatura la care ajunge pielea expusă la frig. Atâta timp cât temperatura cutanată nu scade foarte mult este în regulă, având chiar efecte anti aging și de regenerare. Dacă în schimb temperatura de la nivelul pielii ajunge sub 15 gr Celsius, se produce vasoconstrictie, cu alte cuvinte vasele se îngustează, pentru a scădea pierderea de căldură centrală a corpului, cu episoade de dilatație vasculară ritmică pentru a menține totuși țesuturile hrănite și vii. Această etapă este însoțită de durere. Sub 10gr C, se produce pierderea sensibilității cutanate, iar sub 0 gr, circulația este neglijabilă, pielea îngheață, se produc mici cristale de gheață din apă intercelulară, care vor duce la moarte celulară și distructie cutatanată. Aceste efecte se regăsesc primordial la nivelul extremitatilor: mâini, picioare, nas, urechi, buze. Când temperatura corpului scade per total vorbim de hipotermie, o afecțiune extrem de severă ce pune viață în pericol.
Există vreun beneficiu al frigului pentru piele?
Categoric! Există foarte multe beneficii ale expunerii la frig, atât timp cât această este de scurtă durată și temperatura nu este extrem de scăzută. Frigul are efect tonifiant și astringent asupra tenului, porii devin mai puțin vizibili, scade cantitatea de sebum, scăzând astfel aspectul lucios al pielii și numărul puseelor de acnee. Prin stimularea circulației are efecte antiinflamatorii, antiedematoase, scăzând edemul facial și cel al pleoapelor, dar și efecte antiaging conferind pielii fermitate. De asemenea, poate fi un factor adjuvant al scăderii ponderale prin arderea grăsimilor necesară pentru menținerea temperaturii corporale constante. Nu în ultimul rând activează sistemul imunitar și scade incidența alergiilor la polen.
Dar ce ne facem cînd trecem de la foarte frig ( că o să vină acele temperature de -15 grade ) și intrăm la 25 la unii chiar 30 de grade în casă. Ce ne facem cu pielea?
În primul rând vom încerca să evităm aceste treceri bruște în special dacă suferim de rozacee. Cum putem face acest lucru? Putem, de exemplu, să petrecem câteva minute, într-o zona tampon, într-un hol mai răcoros sau chiar în scară blocului în care locuim și apoi să intrăm în apartament efectiv. Apoi să nu avem 25-30 grade în casă. Temperatura ideală pentru a preveni deshidratarea nu trebuie să depășească 22- 23 gr Celsius, iar temperatura optimă pentru dormit se consideră a fi undeva în jur de 19 gr C. Nu în ultimul rând să menținem umiditatea în locuința în parametri optimi, între 40-60 %, cu ajutorul umidificatorului care nu ar trebui să lipsească din nici o casă încălzită. Toate acestea, asociate cu măsurile de care am vorbit mai sus, ar trebui să ne ofere un confort optim privind sănătatea pielii pe durata sezonului rece.