De-a lungul timpului mi-am invins fricile. Doar pe cele mai mici si medii. Frica de apă, de sport, de zburat cu avionul etc.

Daca nu mi-ar fi fost frică aș fi emigrat imediat după revoluție.

Dacă nu mi-ar fi fost frică l-as fi ascultat pe Bogdan acum 12 ani, mi-as fi vandut atunci afacerea si as fi plecat cu el in Bali sa ne facem un bar pe plaja. ( El a facut asta :). daca nu mi-ar fi fost frica as fi facut mai multi copii si mai devreme.

Nu am mari păreri de rău ( desi recunosc ca ma gandesc la traiul in Australia foarte des ).

Mi-am intrebat prietenii ce ar fi facut in viata daca nu le-ar fi fost frică. Recunosc, unele răspunsuri m-au socat 🙂

Iata dovezile lor de sinceritate:

M-as fi razbunat crunt pe toti oamenii care mi-au facut rau, dar mi-a fost frica de Dumnezeu!

As fi plecat din tara. Mi-a fost frica ca, daca se intimpla ceva cu parintii mei, n-as ajunge repede acasa. Înca ma mai gindesc daca sa plec sau nu.

In general, sunt extrem de curajoasa. Nimic nu mi se pare imposibil, chiar si lucrurile alea pe care lumea le considera duse rau:)) Daca e sa discutam totusi despre ce as fi facut, probabil as fi fost reporter de razboi sau voluntar printr-o tara indepartata sau as fi stat singura o perioada, nu intram in alta relatie dupa una de 14 ani, de abia terminata. Acum, daca nu mi-ar fi putin cam frica, as cere o multime de bani pentru munca mea. Dar multi, multi! As avea mai multa incredere in mine si mi-ar pasa spre deloc de ce spun altii. In rest, Doamne ajuta!, ca le fac pe toate. Adica tot ce-mi trece prin cap! Si-s mandra de asta.

Pina acum…mi-as fi facut firma mai repede si poate as fi facut un copil.

As fi facut bani si as fi fost fericit. Dar daca as fi facut bani nu as fi fost fericit. 

As fi facut inca un copil. As fi emigrat la 18 ani. As fi inceput un business.  As fi avut parte si de un „one night stand”, dar m-am cenzurat. De frica.

As fi sarit cu parasuta.

As fi facut inca un copil. As fi emigrat la 18 ani. As fi inceput un business.  As fi avut parte si de un „one night stand”, dar m-am cenzurat.De frica.

As fi divortat si mi-as fi refacut viata cu iubirea vietii mele. El era casatorit, eu eram casatorita. N-am divortat niciunul. Nu imi pare rau dar uneori ma intreb unde as fi fost acum daca nu ne eram frica amandurora?

As fi inotat in mare si mi-as fi luat motor.

Draga mea, asta e the question pt mine, fiindca eu sunt dependenta de zona mea de confort. 1.  Ramaneam in State in 2009 2. Imi dadeam demisia mai devreme 3. Daca as avea incredere acum in mine, m-as dedica 70% unui business propriu (30% muncii, ca sa am bani de cheltuielile de baza). Dar, sincer, locul meu e in US, deci cel mai imp lucru, as fi ramas in SUA sau as fi aplicat la o fac din SUA, cand mi-a zis diriga mea ca acolo e locul meu!

Daca nu mi ar fi fost frica Nu as fi stat int o relatie /casatorie 23 de ani Nu as fi ezitat “sa -mi iau viata in miini si taurul de coarne”. Nu as fi facut atitea compromisuri…sperind ca mai pot schimba ceva. Nu mi-ar mai fost frica /teama ca mi dezamagesc familia….

Fifi draga, depinde. Stiu in cazuri particulare ce as fi facut. As fi abordat o tipa mai ferm, as fi inchis gura altora. 

M-as fi facut astronaut, sa nu razi. Sunt atrasa de toto ce inseamna spatiu. Si sistiinte scerete, ciudatenii, extraterestrii. Dar pe de alta parte mi-e frica. Stiu ca nu suntem singuri in galaxie. Simt o combinatie de curiozitate si frica.