A fost cel mai bun spectacol de teatru la care am fost eu de când sunt în București.

Decorul minim: o scenă, 3 scaune, un violoncel. Dar au fost ei trei. Trei mari artiști. Colosali. Am petrecut 2 ore în care am rîs cu lacrimi, am plâns de emoție…a fost un spectacol total, perfect echilibrat.

Poezie, bancuri fine și muzica lui Adrian Naidin. Îl ador pe omu ăsta de ani buni și sunt ferm convinsă că o să ajungă foarte departe.

Aveți mai jos o mostră a talentului său, o baladă pe care am ascultat-o prima dată aseară.

ps. apreciez prezenta absolut discretă a premierul Ponta. Fara tam tam, fara locuri speciale, un spectator ca oricare altul. Poate ca e o actiune de pr dar e una foarte bună.