Mi-a ieșit negrul din cap. Greu, dar mi-a ieșit

De la 18 ani sunt albă în cap. La propriu. Genul intelectual. L-am moștenit pe tata care și el e alb de fecior. Ne chema Corbu pe amândoi. Ironia sorții. Eu, spre deosebire de taică-meu, intelectual rasat, am avut ceva de pitzi mereu, așa că am descoperit rapid vopseaua de păr.

Am fost roșu semafor pentru prima dată. Și pentru ultima, pentru că madam coafeza mi-a pus un colorant pe păr și seara, la petrecere, gâtul meu s-a făcut roșu. Și gata, am trecut la negru. De 24 de ani negru, mereu. Mi se părea mie că nu există altă variantă decât negru. Nu a existat coafeză de cartier sau stilist cu studii la Londra să mă vadă și să nu zică: “nu vrei să încerci altă culoare?” Nu. Invariabil nu. “Păcat.” Lăsați că știu eu mai bine.

Până într-o zi, când am zis că aș vrea totuși altceva. Acum vreo 8 ani. Dar de la vorbă la decolorant e cale lungă, surioarelor. M-am uitat de nenumărate ori la minunata superbă de ciocolată de pe vopseluri, dar m-am oprit mereu la ciocolata aia Milka de pe raft. Negrul a rezistat în capul meu.

Până într-o zi când m-am dus la Jovsky la studio să o iau pe Retegan și m-am întâlnit cu vrăjitorul părului, m-am uitat la el (culmea, culmea, nu a zis “hai să îți fac ceva la păr”) și am zis că aș vrea să imi schimbe culoarea. El: “Da, Fifi, ciocolată.” Da, frate, ciocolată! Am anunțat anturajul, am făcut programarea, am trecut peste miștourile aferente (“vaivai și dacă nu o să îți placă, da’ de ce nu te faci blondă, să se pupe cu numele, auzi da’ să nu mă suni pe mine plângând dacă nu o îți iasă”) și m-am dus la studioul vieții.

Procedura a durat cu tot cu tuns și coafat vreo 4 ore. Să scoți un negru după 24 de ani e complicat. Mai ceva ca noaptea minții. În faza intermediară arătam fix ca tanti Fifi de la Piața Cosbuc, șefa de la gladiole. Dar mie mi-a plăcut chiar și-asa. Cred că am ajuns la varsta la care îmi dau seama că frumusețea vine din interior, așa că, de ce nu blond portocaliu de tejghea? Acea nuanță de Câmpulung, vorba lu’ Retegan.

17311426_10208546645129786_121866585_o

La final, m-am uitat în oglindă. Da, era ceva ce am visat toată viața. Acea culoare dulce-amară. Tone de Milka în capul meu. Superb. Nu-mi pare rău că am așteptat atât. Nu întâlnisem omul potrivit. M-am dat pe mâna lui Adrian Perjovski cu atâta încredere, mi-a plăcut atât de tare energia lui… cred că și dacă mă făcea roz nu mi-ar fi displăcut.

FullSizeRender

Sunt Fifi. Fifi-ciocolată.

De la calculator în vacanță. Click, click

Unora le place jazz-ul. Nu zic că nu-mi place și mie, da’ dacă ar fi să aleg o singură extravaganță, aroganță, plăcere egoistă, aș zice mie îmi place să călătoresc. Așa sunt eu, suflet de țigan nomad, nu aș sta într-un loc nici dacă aș fi legată de picioare, ca animalele domnilor de care vorbeam mai sus.
Pe cale de consecință, mi-am disperat prietenii cu fanteziile mele, mai mult sau mai puțin realizabile sau realizate, dar pot să zic fără modestie (că nu mă caracterizează) că am călătorit destul de mult și sper să călătoresc și mai mult de aici încolo. Și din pasiunea asta, normal, s-au născut și tot felul de prietenii, pe principiul cine se aseamănă se adună sau sunt frați. Așa că sora mea, Ana zisă și Smădeanu, s-a gândit să-mi facă o surpriză și m-a invitat la o lansare, ceva cu turism, ceva pe gustul nostru, al lui Fifi. Tragedie de fatalitate, exact ieri eram super busy așa că l-am trimis pe Bogdan, editoru’ vietii, șefu de la titluri. Și el mi-a scris așa:
“ Fifi, iată-ma, dară, pe Plevnei, trecând de bariera cartierului Orhideea Residence, cu inima strânsă, că parcarea era cu plată și nu era ieftină. Parchez, mă dau jos din mașină, fac un pas și evit la milimetru să îl scot din meci prin accidentare pe domnul Helmuth Duckadam, probabil rezident al cartierului. Am început bine, zic, dacă o țin așa, până la evenimentul de la etajul 11 dau de Madonna. Madonna era puțin ocupată probabil, însă am avut o bucurie mult mai mare când am dat de Mădălin Măncilă, prietenul tău vechi, cu care te-ai mai ciocnit tu pe subiecte de turism. Salut, salut, ce faci aici, am venit că m-a trimis Fifi, dacă știam că ești nici nu mai veneam, glume ca între băieți. Până trec eu de primele sandvișuri și de paharul de șampanie, că eram istovit, se adună lumea, aproape cât la o nuntă, vreo 40 de oameni, fără ospătari. Hait, zic, am nimerit la adunare mare, să facem frumos. Și am făcut. Am făcut poze, am făcut urechile mari, ca să înțeleg unde am venit și să nu mă certe a mea că n-am înțeles nimic. Găsești pe mail toate notițele mele”
Și am deschis mail-ul. Vă zic eu mai întâi pe scurt despre ce e vorba, ca pentru oameni normali la cap și vă las mai jos și comunicatele pentru specialiști. Acum vorbim noi cu noi, profanii și profanele. So: băieții au făcut o platformă online, Concediu.com. Atenție, punct com. Pe platforma asta noi o să găsim tot ce ne-am putea dori de la o vacanță, dar în special pachete. Adică nu intrăm să luăm un bilet de avion. Oamenii ne vor tăia din durerile de cap și ne vor ajuta să facem o vacanță cap-coadă ca la carte.
madalin mancila
Asta mi-a zis colegu’. Acum, dacă mă întrebați pe mine, Fifi, asta e mană curată pentru toate stresatele care stăm la birou și când ajungem acasă numai de configurat vacanțe nu ne arde. Că știm cine alege vacanțele, oricum. Deci, în loc să ne târâim de la o agenție la alta, să vorbim cu o mie de oameni, cu o mie de prieteni, să căutăm o mie de site-uri, intrăm într-un singur loc, Concediu.com și ne facem de o vacanță de vis, comod, elegant, corespunzător, aferent. Capisco?
Acum vă las cu specialiștii. Citiți de vă luminați:

Agenția de turism Millennium Tour lansează proiectul turistic Concediu.com, un portal care permite rezervarea de pachete turistice integrale (cazare, transport, masă) de la mai mulți turoperatori care au oferte de vacanță în străinătate (pachete charter pe Grecia, Turcia, Spania, Portugalia etc) și în România. În primă fază, site-ul înglobează peste 3.000 de pachete turistice, în peste 40 de destinații, din care 80% sunt pentru destinații externe. Platforma Concediu.com a fost dezvoltată de compania TravelFuse, companie de soluții tehnologice pentru industria turismului, cu peste zece ani activitate pe piață și colaborare cu multe agenții de turism din România.

”Astăzi este foarte ușor să-ți achiziționezi online zboruri sau cazare, dar atunci când ești interesat de un pachet complex și vrei întreaga ofertă disponibilă pe piață trebuie să-ți faci documentarea pe fiecare turoperator în parte. Înseamnă foarte mult timp de documentare, de comparare a nenumaratelor oferte, ceea ce face alegerea și mai dificilă. Anual, sute de mii de turiști contractează un pachet charter în străinătate, în timp ce milioane aleg pachete turistice în România. Noi am identificat necesitatea unui astfel de proiect online care să personalizeze oferta turistului din multitudinea de pachete disponibile pe piața. ”, spune Mădălin Măncilă, managing director Concediu.com.

În prezent, sunt semnate parteneriate cu furnizori de servicii turistice, adunând zeci de mii de hoteluri, sute de sejururi și informații despre destinațiile alese. Oferta Concediu.com va fi permanent actualizată și suplimentată. Pentru prima lună de operare sunt estimați peste 100.000 de utilizatori unici, așteptându-se pentru un an întreg la un număr de 15 milioane utilizatori unici.

Pe termen mediu, investiția Millennium Tour se ridică la peste un milion de euro, bani ce vor fi utilizați în dezvoltarea platformei de rezervări și atingerea unei cote de piață care să-l plaseze drept lider de piață. Proiectul Concediu.com a fost dezvoltată în timp record, trei luni și a necesitat o investiție inițială de peste 100.000 de euro, tranșă din programul de investiții de un milion de euro în decurs de trei-cinci ani.

”Vrem să fim cei mai buni pe piața, mai ales că acest segment, cu siguranță, va genera concurență în următorii ani. Millennium Tour are know how în ceea ce privește dezvoltarea de business-uri online, de proiecte care inovează în această zonă. Planul nostru este să dezvoltăm Concediu.com și nu excludem un exit până în anul cinci”, spune Mădălin Măncilă.

Millennium Tour este o agenție de turism corporate travel, lansată pe piață în 1999. În 2005 a creat portalul de rezervări de bilete de avion, Paravion, care a fost cumpărat în 2006 de către agenția de turism Happy Tour, deținută de fondul spaniol de investiții GED. La finalul anului 2016, cifra de afaceri a Millennium Tour a fost de aproximativ două milioane de euro.

 

Fifi la hotel. Dureri în cot și apă caldă

Povestire adevărată, la un hotel de fiţe din România
pexels-photo-29992 (1)
Hotel. Am adormit, m-am trezit, iar am adormit. La 6 m-am trezit cuțite frățieur, mâna înțepenită și am mai luat un Advil Forte. Restul mi-a fost frică să le mai iau, ca sa nu fie prea multe și să cedeze el Ficato. Mi-am revenit relativ rapid. La 7 fără 10 fix m-a părăsit Retegan, a coborat la masă și am ațipit.
Bai, și la 7 și-un minut începe un ciocănit din ăla tare în ușă. Am ignorat. Nimic, insista. În ușă, mare femeie de serviciu cu hainele lu’ Retegan aduse de la spălătorie:
„La cat eliberați camera?”
„Poftim?”
„Ca să știm la cât putem să facem curățenie!”
Zic: „nu știu, la cât pot maxim, maxim, să o eliberez?”
„La 12.”
„Atunci la 12.”
Am închis și m-am băgat în pat, ca să mă chinui să adorm. Și ele, doamnele, că era echipaj complet, una la camera din stânga, una la aia din dreapta, au început să dea cu aspiratorul și să trântească diverse chestii. Foarte prost antifonat. Practic stai în cameră cu tot hotelul. Și am ieșit pe hol și le am scos pe rând aspiratoarele din priză. Pac, pac. După care am făcut o criză de nervi la propriu. M-am dus la recepție „decât” în pijama și i-am zis ăleia:
„Bunicu’ si tăticu’ lu’ hotelu’ vostru cred că se zvârcolesc.”
„Doamnă, păi nu va suparati, nu și-au dat seama.”
„Doamnă, păi ba și-au dat seama, că mă trezise colega înainte.”
Și-au cerut scuze. Băi! Mi se pare SF ca la 7 dimineața să dai cu aspiratorul într-un hotel de fițe, de-ăla de nu poți nici să mergi cu liftul dacă nu ai cartele și nu poți să cobori tu la ce etaj ai chef, dacă stai la 3 nu poți să te duci la 4. Mi se pare aiurea, când eu dorm atât de puțin și sunt ruptă de somn și de durere, să mă trezească niște femei de serviciu, cu toată dragostea și considerația pentru ele și pentru aportul lor adus societății.
După vreo două ore cobor la bar să mă întâlnesc cu Bob. Unicul. Întârzie, aşa că cer o apă plată caldă. Și-a adus ospătăriţa apă caldă frate, caldă, caldăăăăă, as puteam să fac duș cu ea. Asta înseamnă servicii de calitate: noi nu gândim, executăm. În fine. N-o să le fac reclamă. Nici nu vă las să ghiciți despre cine e vorba. Vă zic doar atât: să nu mergeți la pomul lăudat cu sacoșa goală. Luați un sandviș la voi, că e posibil să vă fie fomică.
Vă pupă Fifi. Adică eu.

Cum am ajuns producător TV. Genul programului: Reality. ( ep.1 )

Am făcut liceul la Brașov într-o clasă în care aproape toți colegii mei știau exact ce vor să se faca. Erau deja doctori, ingineri, profesori…și rockeri. Eu, Fifi și-atunci ca și acum, nu știam încotro vreau să o iau. Și vorbim de clasa a 10-a, când totul părea foarte târziu.

Copilă fiind, visam să fiu musafir sau vânzătoare de pantofi. Când am ajuns la 16 ani, astea nu prea mai erau variante ok pentru nimeni. Mama mă vedea economistă, șefa la bani, iar tata profesoară, parcă. Nu mai știu exact decât că nu știam deloc ce vreau. Da’ sincer nici nu mă măcina prea tare. Ascultam Zeppelin și mă gândeam că o să am tot timpul din lume să decid. Mă întreba lumea: la ce facultate dai? “Nu știu”. Răspunsul meu era o placă de stârnit uimirea.

Și uite așa, într-o seară la Tvr, pe vremea aia imediat de după Revoluție (nu existau televiziuni comerciale), am văzut un film: Broadcast News. Cu Holly Hunter în rolul unei producătoare de televiziune. M-a fascinat tot ce se întâmpla acolo, acțiunea din regia de emisie, producătoarea care vorbea în casca prezentatorului, nebunia din redacția de știri, tot. Mă uitam fascinată aproape fără să respir și mă gândeam: de ce nu mi-a trecut mie prin cap asta? Să mă fac producător tv? Poate pentru că în 1991 abia apărea internetul în America, nu existau nici Google, nici Facebook, nici calculatoare și televizunea părea ceva de neatins pentru un om de rând. Nu iși punea nimeni ca mine “de la țară” în gând să ajungă la oraș ca să lucreze “la televizor”. Știți că sunt momente în viață pe care le ținem minte cadru cu cadru? Îmi amintesc perfect că în timp ce curgea finalul filmului am zis: eu asta o să fac, o să mă fac producător tv!

A doua zi am dat vestea la toată lumea cu entuziasmul meu specific, mare descoperire ce făcusem. Am văzut cele mai multe sprâncene ridicate din viața mea. Dar eu eram fericită, luasem decizia vieții mele.

De atunci au trecut doar 26 de ani. Visul e atins.
Am realizat recent că într-un fel, asta e o experiență unică, o poveste pe care acum vreau să o spun și altora, ca pe un jurnal de călătorie scris din amintiri. O să vă povestesc pe blog, într-un serial, ce și cum am făcut pas cu pas pentru a ajunge unde sunt azi. Sunt experiențe atât de diverse și de intense, că ar fi păcat să știu doar eu ce și cum s-a întâmplat. Mor de nerăbdare, jur.

Vive la France, Vive Le Bistrot Francais

Ca o francofonă mică ce sunt, am acceptat imediat și cu plăcere invitația celor de la Le Bistroit Francais. Invitația elegantă, cu expresii frumoase, anunța niște lucruri așa de faine că mi-a fost teamă că am fost invitată din greșeală. Surpriză, era chiar pentru mine. Spicuiesc:
“ Vă invităm la evenimentul de presă ce marchează relocarea Le Bistroit Francais în fosta reședință a arhitectului Albert Galleron, din zona Ateneului Român, printr-un vernisaj al colecției permanente de artă a restaurantului, menite să aducă în atenția publicului larg marii maeștri ai picturii românești”
Cu mâncarea nu prea mă omor, dar când am auzit de tablouri m-am uitat la calendar și am început să număr secundele în gând. Timpul era neîndurător cu mine. De data asta lucra împotriva mea.

LBF

A venit greu, dar a venit ziua evenimentului. Dimineața n-am mâncat nimic. Arta se digeră doar pe stomacul gol, mi-am propus eu de acasă. M-a întâmpinat frumoasa și simpatica mea prietenă Ana, care din priviri m-a simțit că îmi e foame. Foame de cultură. Mi-a făcut un mic tur, am văzut tablourile (superbe), crama (impresionantă), pianul (pian) și când a simțit că mă ia cu leșin m-a invitat să iau loc. De undeva din neant au început să sară farfurioarele. Vă rog să nu mă judecați. Și gastronomia e tot o artă. N-am putut să mă abțin să intru în ele, în timpul discursului lui Tudor Octavian, critic de artă cu state vechi.
IMG_9487p

IMG_9512p

Și îmi treceau pe sub nas așa de multe minunății și eu încercam să par cultă și inteligentă, să mestec cumva elegant când ni se vorbea despre valoarea tablourilor expuse. Probabil nu mi-a reușit, dar sunt sigură că o să fiu iertată. Până la urmă, locul nu este un muzeu, dimpotrivă. E un loc plin de viață, o declarație pentru Joie de Vivre, un loc elegant, distins, cu premii internaționale, dar și un loc care a trecut bariera formalismelor inutile și a hainelor scrobite.
Ion Theodoresu-Sion, Rochia Verde

Baticul Rosu de Rudolf Schweitzer-Cumpana

Tataroaice, de Nicolae Tonitza

LBF2

Și ospătarii treceau ca niște balerini, maestrul vorbea ca un adevărat amfitrion, alături de gazda și deținătorul colecției și a restaurantului, domnul Cristian Preotu, se depănau povești minunate, din Brăila, din București, din Franța, din America și eu… eu balotam. Împachetam cultură și o stropeam cu niște șampanie ce mi-era și milă să o înghit. Di-vi-nă.
IMG_9509p

IMG_9391p

IMG_9427p IMG_9502p

Vizitați, consumați, priviți și ascultați explicațiile amabile ale celor ce sunt pregătiți pentru oamenii care își fac curaj pentru prima oară să intre într-un Stabiliment de primă clasă. Veți învâța puțin despre artă, despre vinuri, despre gastronomie și o să plecați mai puțin Fifi. Eu cel puțin așa m-am simțit.
16652840_1028068354006407_897747533_n
P.S. vă las aici și lista minunățiilor pe care le-am “degustat” (câte 2-3 porții)
Stridii Perle Blache no. 3,
Cremă de parmezan, gazpacho de roșii, spumă de avocado și finger sardine
Jamon Iberic de Bellota, de la Cinco Jotas
Carpaccio de pește, miez de lămâie, baton provensal crocant cu rozmarin
Foie gras de rață tradițional marinat în armagnac Laubade și vin dulce de Tokaji, servit cu chutney și pâine prăjită
Tartar de scoici Saint-Jacques, spumă, anghila și condiment yuzu
Șampanie Canard Duchene Brut

Am fugit singură la Roma. O poveste despre egoism și plăceri vinovate

Plec la Roma.

Cu cine?

Singură.

Cum adica singură?

Uite-asa.

Da’ ai pățit ceva?

Aproape fără excepție asta a fost reacția celor din jur. Da, singură. Și cumva, ca proasta, am simțit nevoia să mă justific: știți, e un vis pe care îl am de multă vreme ca la început de an să plec undeva singură pentru trei zile..

Egoismul nu e ceva ce am în mine de obicei, dar asta nu e o poveste despre egoism. E o poveste despre atenție. Trei zile fără compromisuri, am vrut să fac tot ce vrea îmi vrea sufletul, fără să îmi pese ce cred ceilalți, fără să îmi pese ce vor comenta ceilalți. Trei zile ale mele.

Și-am fugit la Roma. SINGURĂ.

IMG_2655

De ce ai vrea și tu să pleci singură într-o vacanță? Pai sunt atâtea și atâtea motive.

Vacanțele sunt despre libertate. Îmi îngheț mental grijile, deadline-urile, ratele la bancă și îmi pun creierul pe silent. De fiecare dată când sunt cu cineva, că e bărbatu-meu sau prietenele mele, cineva tot îmi aduce aminte de o grijă. Ai plătit gazul înainte să plecăm, nu? Vai Fifi, să îți povestesc ce prost s-a terminat cu proiectul ăla, etc, etc. Când călătorești singură îți setezi creierul, îi dai o comandă simplă: în weekendul ăsta mă lași în pace cu prostiile de zi cu zi, trăim frumos pe extaz.

16114480_10208086751352729_7332580210079715998_n

Sunt mereu în criză de timp. Am senzația că Dumnezeu s-a gândit că unii oameni așa trebuie să-și ducă viețile, alergând de colo colo. Mi-am propus sa îmi fac bagajele cu o săptămână înainte (hahahaha). Bineînțeles că avionul pleca la 6 și eu la 3 jumate dădeam jos geamantanul de pe dulap și aruncam în el niște haine, fardurile și două cărți. Când călătorești singură nu ai grija ca ai uitat ceva pentru copil sau colierul pentru selfie, ăla pe care te-a rugat Ana sa îl iei pentru ea. N-ai grija nimănui, decât a ta.

 Și dacă tot vorbim despre timp și întârzieri, poți să îți începi vacanța cu un mic stres, că e doar al tău și îl depășești râzând. Avionul pleca la 6, la 4 eram în aeroport. La check-in aflu că avem întârziere o oră, așa că am găsit o cafenea și cu laptopul în față am început să scriu. Restanțe înainte de marea evadare. La un moment dat tot auzeam în difuzoare că strigă pe cineva și tot striga și mă gândeam cum sunt unii care întârzie mereu de îi înjură tot avionul. Și deodată, după al nu știu câtelea apel, îmi aud numele clar frumos. Mă strigau pe mine. Cum naibii? Uite că de fapt că avionul pleca la timp! Am strâns totul în mare grabă, am ajuns în ultima clipă, am suportat toate privirile alea care mă certau și gata, zbor către orașul vieții. Când călătorești singură se supără doar necunoscuții dacă întârzii, nu strici Feng-shuiul familiei sau al grupului de prietene.

 

Marco, șoferul care mă aștepta la aeroport cu cel mai larg zâmbet din lume, m-a dus ca vântul la hotel. A parcat, mi-a dat geamantanul și eu i-am dat bacsiș. A făcut o plecăciune ca-n povești și s-a uitat la mâna mea stângă.

  • Signora, married?
  • Yes!
  • ..married and alone in rome?
  • Yes!
Am răspuns ferm și am început să râd. A început și el să râdă în hohote:
  • Oooo, Signora!!! Welcome to Rome! Eat love love, no pray!

Am luat bagajul și m-am despărțit râzând de Marco. Putea să îmi ceară și numărul de telefon, că nu era un pericol. Marco avea vreo 60 de ani și 120 de kilograme. Când călătorești singură oamenii sunt mai atenți la tine. Mai ales italienii, care stăpânesc arta conversației de la prima oră din viață.

La recepție, mă aștepta o fată frumoasă, pisi, cum le zic eu fetelor frumoase.

  • Welcome to Hotel Della Conciliazione!”
Mă uit la ecuson, Ramona.
  • Bună dimineața, Ramona!
  • Bună dimineața! Ce bine că ați venit atât de repede, că am o cameră gata! (era 8 jumate)

IMG_2652

Și îl cheamă pisi a mea pe domnul Traian, tot român de-al nostru, să îmi ducă în cameră bagajul. Aflu că sunt zece români care muncesc acolo, o adevărată familie. Ajung în camera, extaz! La marginea patului, un espressor Segafredo! Am zis că nu e adevărat, nu tu fierbătoare obosite, nu tu pliculețe cu cafea solubilă, nimic din toate astea. Espresso, chiar lângă așternuturile perfect apretate. Viață, Fifi, să tot mergi la Roma! Dar ca tot românul care se respectă, aș fi vrut altceva, de exemplu un Caffe Latte. Noroc cu domnu’Traian, care m-a instruit să cobor în restaurant să cer. S-a oferit chiar să meargă cu mine în restaurant, i-a spus barmanului ceva de “signora Cristina, mi amica Romania” și uite așa am primit un Caffe Latte din partea casei. Când călătorești singură ai parte de surprize pe care nu le împarți cu nimeni. Dacă mergeam cu cineva, câte din momentele astea s-ar fi petrecut exact așa?

IMG_2666

Sunt oameni care își fac desfășurătoare adevărate pentru vacanță, mai ceva ca la știri. Fac și eu asta când nu merg singură. De obicei sunt chiar șef de grup, chit că suntem doi sau zece. Dar acum, fiind doar eu cu mine, mi-am permis să îmi încep vacanța într-un mare fel: m-am culcat, pentru că eram ruptă de oboseală. Am zis că dorm 45 de minute. M-am trezit după patru ore. Seara, am ajuns la 9 la hotel și am dormit 12 ore. Când călătorești singură în vacanță ai libertatea somnului. (desigur că de acasă, urmăritorii au comentat: cum să te duci la Roma sa dormi???)

Când te gândești la Roma, mintea îți derapează spre mâncare. Paste, pizza, înghețată. Mi-aduc aminte că acum patru ani am fost cu fetele și am umblat vreo trei ore căutând un restaurant pe care îl știa una dintre ele. Când călătorești singură mănânci și mai ales bei ce vrei, unde vrei, când vrei. Mi-am comandat pizza la room service și am încercat în loc de paste Aperol Spritz pe la toate terasele unde m-am oprit. N-a fost nimeni lângă mine să insiste să mănânc nu știu ce supă sau să mă bată la cap că nu e bine să bei Aperol la micul dejun.

16105844_10208086747032621_6718037194739671621_n

15940808_10208086751032721_2677946206020373766_n

15977345_10208086752552759_3902697583521034165_n

15966298_10208086756272852_8075888595402520486_n 15977291_10208086757472882_135930280195900416_n

Oricât de relaxată eram, gândurile tot treceau ca trenurile prin capul meu. Dar erau doar gândurile mele. În liniște, plimbându-mă pe străzi ore în șir, mi-am făcut ordine, am tras fiecare gand bun în față, iar pe alea rele le-am ucis cu o strâmbătură. Când călătorești singură poți să te gândești la toate planurile tale, poți să desenezi mental cai verzi pe pereți. Nu împărtășești cu nimeni ce îți trece prin cap și așa îți vin cele mai mari și mai frumoase idei de viitor.

15976948_10208086752232751_1783400890712381083_n

15966116_10208086751472732_5040900108986744616_n

 

Mai văzusem Roma de trei ori așa că n-am ținut să dau check-in cu selfie la toate marile obiective turistice ale orașului. Am ajuns însă la cafeneaua unde Fellini obișnuia să își bea cafeaua în fiecare zi. Trimisă de Bazavan, știam că acolo e un loc special. Am stat vreo două ore, am băut Latte și Aperol, desigur, și pretextând că vreau să merg la baie am intrat în spate și am făcut fotografii desenelor lui Fellini expuse pe pereți. Între timp, niște vrăbiuțe mi-au mancat aperitivul, dar pe mine asta m-a distrat și mai tare. Când călătorești singură îți permiți să stai trei ore pe o terasă, că nu te grabește nimeni să ajungi la nu știu ce muzeu sau la magazinele cu reduceri de 80%.

16114466_10208086754432806_1711170785898390756_n

15965488_10208086754392805_2173692466735369737_n

15977347_10208086753312778_6154271096988813988_n

Atenția pe care o dăm oamenilor, locurilor, întâmplărilor face o vacanță să fie reușită sau nu. Mi-am permis să mă dau jos seara târziu din pat pentru că auzeam că undeva lângă hotel cânta un cor. Dacă eram cu cineva ar fi zis “Unde să mergem la ora asta?” Când călătorești singură nu îți împarți atenția cu nimeni de acasă, asa că poți să observi mai bine tot ce se întâmplă în jur. Poți să faci tot ce îți trece prin cap, la orice oră.

IMG_2708

N-aș vrea să creadă cineva că sunt zeița singurătății sau a izolării. Îmi plac oamenii, sunt de gașcă și cred că în grup se râde cel mai bine. Recunosc, mi-a fost puțin frică de singurătate, m-am gândit “Băi Fifi, dacă te plictisești, cine îți face ție o poză, cine îți cară plasele de cumpărături?” Ei bine, a fost perfect. O vacanță singură a fost cel mai tare cadou pe care mi l-am făcut la început de an. Am citit, am scris, am râs cu oameni din toate țările Pământului și mi-am dat seama că mă pot descurca în orice situație.

Și aici ar trebui un final, dar las povestea deschisă pentru imaginația ta. Îți recomand să îți iei și tu lumea în cap. Meriți să afli cum e să trăiești doar pentru tine. Dacă nu o dată pe an, măcar o dată în viață.

 

Loredana e Loredana. Povestea unui concert de vis

Loredana e cea mai cool cantareata din Romania.

Am fost sambata la concertul ei si timp de 3 ore m-am minunat. De tupeul cu care a aruncat catre public toata emotia ei. Vers cu vers.

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

Loredana e cea mai cool cantareata din Romania.
Am fost sambata la concertul ei si timp de 3 ore m-am minunat.  De tupeul cu care a aruncat catre public toata emotia ei. Vers cu vers.
O fata singura in noapte a trezit 5 mii de oameni la viata intr-un show care nu putea avea alt nume decat SENTIMENTE.
A cantat 3 ore. Si-a facut de cap cu starile noastre: de la ras, la plans, de la nostalgie, la fericire. Cu vocea ei care tulbura orice suflet, oricat de impietrit ar fi.
© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

Loredana a creat un spectacol multisenzorial care a vorbit si despre diversitate, curaj, autenticitate si nevoia de a-ti gasi puterea in mijlocul familiei.
© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

 

loredana-sentimente-26-nov-4-web

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

Mie imi plac cifrele din spatele succesului. Ele arata, la rece ca reusita e strans legata de munca sustinuta, de disciplina.
Iata SENTIMENTELE Loredanei in cifre:
Peste 150.000 de vizualizari online in timpul transmisiei live a concertului pe facebook
Peste 200 de ore de repetitii
Aproape 200 de oameni implicati in desfasurarea spectacolului
150 mp ecrane si o premiera: un ecran curbat care a inconjurat scena Salii Palatului, unic in spectacolele din Romania
Peste 45 de cantece care au marcat nu doar traseul artistei exceptionale Loredana, ci si istoria muzicii.
40 de muzicieni pe scena, incluzand un cvartet de coarde
13 look-uri spectaculoase pentru Loredana, incluzand o rochie al carei material continea led-uri si care s-a transformat in curcubeu, dar si o pelerina care cantareste 9 kg
8 dansatori
4 copii care au dansat si cantat in momentele care aminteau de copilaria si debutul Loredanei
6 tone de scenotehnica
3 ore de spectacol in care Loredana a cantat, a dansat si a avut momente speciale de actorie (musical)
3 single-uri prezentate in avanpremiera, ele urmand a fi lansate in 2017
O carte – Sentimente – in care sunt povestite in premiera amintiri din copilaria Loredanei
© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

Una dintre cele mai mari surprize pentru spectatori au fost… parfumurile pe care le-au simtit pe toata durata show-ului, parfumuri care le-au reamintit momente importante din viata lor. Fiecare capitol al povestii Sentimente a fost insotit de o aroma care i-a invaluit pe spectatori gratie lui  Erich Berghammer, Odo7 Aroma Jockey, un artist care a mai lucrat cu Christian Dior, J. P Gaultier sau Isabella Rosellini.
Cel mai emotionant moment mi s-a parut  omagiul pe care Loredana l-a adus compozitorului Adrian Enescu: un spectaculos duet cu celebrul tenor italian Alessandro Safina pentru piesa Buna seara, iubite.
© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

loredana-sentimente-26-nov-3-web

 Fotografiile ilustreaza perfect cum Sala Palatului  a fost transfomata intr-o sala de poveste.
loredana-sentimente-26-nov-web
© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

© FOTO: Petru Ivu

repetitii-concert-loredana-sentimente-2-web

Loredana e Loredana…
O poveste de femeie. astept si eu sa fac 46 de ani. Sa arat asa, sa dansez si sa cand asa. Sa simt asa. 🙂

Super idee: bona pentru avion, hotel, conferinţă sau nuntă

Când spui dădacă, spui Mary Poppins! Nu cred că există cineva să nu o ştie pe celebra dădacă zburătoare, cu umbrela magică.

1-bis

Doar că anii au trecut şi bonele s-au modernizat şi ele. Nu mai zboară cu umbrela, ci cu avionul. Nişte oameni foarte destepti au inventat un serviciu care e mană cerească pentru părinţii extrem de ocupaţi. Dădaca de avion!

2-bis
Să spunem că trebuie să  trimiţi copilul dintr-un loc în altul şi nu ai cum să îl însoţeşti. Ce faci? Apelezi la bona de avion. Ea-l preia , stă cu el pe durata zborului şi îl „predă” la aterizare.

4 3

Momentan, există 2 companii aeriene care oferă acest serviciu, Gulf Air şi Etihad Airways

6

Mai exista o companie la Londra care a pornit de la bona de avion si acum a mers mai sus cu o super idee. Să zicem că eşti o femeie de carieră şi vrei să îţi iei copilul cu tine în deplasare, într-un alt oraş sau altă ţară. Prima întrebare e: „Cu cine las copilul cât sunt la conferinţă/întâlnire”? Cu bona de hotel sau bona de conferinţă, evident!

11 10
Preţurile pentru aceste servicii… să spunem că sunt uşor piperate pentru România. O bonă de avion sau de hotel costă de la 70 de lire sterline pe oră şi poate ajunge până la 1.000, în funcţie de durata zborului şi serviciile pe care şi le doresc părinţii pentru cei mici.

Visul e nerusinat, rujul trebuie sa fie rosu

15037204_1143859285699910_1280300183972181863_n

N-am înțeles niciodată ideea de „așa și-așa”.

Noțiunile cuminte, călduț, mediu îmi sunt străine.

Visez big, cu nerușinare, ridic multe sprâncene dar când îmi ies lucrurile nu se mai miră nimeni. Gen: ” Da mă, zicea nebuna că o să facă asta…”

Am bijuterii foarte puține dar toate cu poveste (era să scriu diamante, bine că nu am scris 🙂 ), parfumul e de nișă și conversațiile din chat-ul de pe facebook le port doar cu super creiere.

Luciul de buze e transparent  iar rujul există într-o singură variantă: roșu. Jur dacă înțeleg altă culoare. De ce m-aș da cu un ruj așa și-așa? Mai bine deloc.

Am încercat toate brandurile pământului și m-am oprit la Rouge Expert by Terry. O invenție deșteaptă pentru femei care nu sunt șefe la pensule și pensulici și nu au dexteritatea de a întinde rujul perfect pe buze. Băi, credeți-mă, e o treabă să îți pui rujul pe buze. Adică, doar pe buze. :)))) Cu gândul la Fifi ca mine, iată că a apărut rujul vieții. Forma de lacrimă mă ajută să îl aplic perfect. Și mai e ceva. E cu un sistem click, ca la pix, apeși și iese fix cât trebuie. Iar ăsta e un super plus, nu mai stau să vă povestesc câte tuburi am distrus și le-am întins prin toate poșetele posibile.

15027520_10207609294136597_8053251693858287146_n

Gama Rouge Expert by Terry o găsiți la Madison Luxury Perfumery, unde o să mă duc și eu azi căci, ce să vezi, rujul luat acasă săptămână trecută mi-a fost confiscat când am fost la meci. Am mimat un plâns, am zis că nu pot trăi fără, dar pisi de la intrarea din stadion nu m-a lăsat să trec cu el. Până la urmă am zis ok, aia e, dar stai să mă rujez ultima dată (se uită lumea ca la circ, dar asta cumva e specialitatea mea). I l-am dat, ea a vrut să îl arunce în coșul de confiscate și i-am zis: „Nu, nu, ține-l tu măcar.”

15027520_10207609294136597_8053251693858287146_n

Așa că fetelor, vorba lui Marylin: „Hai să punem puțin ruj roșu pe buze și să trăim puțin.”

CONCURS! Castiga un curs gratuit de dans!

Voi ce faceţi iarna asta?

lindi3

Nu-mi spuneţi că staţi la căldurică în casă şi hibernaţi şi că abia aşteptati Crăciunul cu sarmale, carnaţi şi cozonaci! Eu vă invit la dans! Şi nu orice dans, ci cel mai solicitant dans.

lindi1 lindi

Lindy Hop pe ritm de swing. E un dans de prin anii „20 , născut în sălile de bar şi subsolurile din Harlem. E mai ceva ca o oră petrecută la sală sau la aerobic. În Bucureşti există o singură şcoală care predă Lindy Hop, București Swing Dance Society.

Cursurile sunt total ieşite din comun şi seamănă mai degrabă cu o petrecere între prietenii. Mai faci un dans, mai bei un cico….asta dacă mai poţi duce paharul la gură :)) Deci, dacă vă place muzica din Cartea Junglei sau cea a lui Louis Armstrong, clar o să vă placă și Lindy Hop Vă provoc la un concurs.

lindi2

Dacă îmi spuneţi cea mai mişto amintire legată de dans, eu vă ofer un curs gratuit (pentru două persoane), timp de o lună şi o intrare gratis la una dintre petrecerile organizare de Bucuresti Swing Dance Society.

Mai multe despre cursurile de Lindy Hop găsiți aici.

Ostara Wave, bijuterii cu amprenta vocii tale

Pe Alina Popa am indragit-o din prima. Are ceva aparte. E frumoasa si foarte creativa si a venit pe piata bijuteriilor fine cu un concept care a atras toate privirile.

Mesaje de dragoste si prietenie, de incurajare si respect. Colectia Ostara strange bijuterii personalizate cu amprente vocale. Mi-a placut ideea de a purta cu mine vocile celor dragi.

ostara7

Eu una m-am indragostit la prima vedere de ideea ta. As vrea sa stie toata lumea cum ti-a venit aceasta idee?

Ostara a fost o chemare pentru mine, a fost continuarea fireasca a vietii mele dupa ce am renuntat la cariera de succes intr-un domeniu tehnic. Acum mai bine de un an, cautam o forma speciala prin care sa impartasesc sentimentele cu de om drag din viata mea. Voiam ceva care sa ramana autentic si valoros pentru totdeauna, asa ca mi-am inregistrat vocea si am gravat amprenta vocala a mesajului meu de iubire pe o placuta de aur, pe care am prins-o apoi intr-o bratara.

Pasul de la a transforma micul meu experiment intr-un business a fost chiar reactia plina de entuziasm a destinatarului. Mi-am dat seama atunci ca bijuteria pe care tocmai o facusem avea puterea de a transmite emotie pura, de a da o parte din sufletul meu celor dragi.

ostara4 ostara10

Cum a fost primita Ostara de public?

Reactiile au fost rapide si mi-au depasit orice asteptare. Cand cineva intra in contact cu Ostara si afla secretul din spatele bijuteriilor mele, reactia este plina de entuziasm. Cel mai des aud “Wooow” – ideea de a purta vocea cuiva in permanenta cu tine este cea care cred ca ii fascineaza.

Cui te adresezi, care e publicul tau?

Ostara este un brand cu suflet; pentru mine, pasiunea de a face asta este mai presus de orice, iar cand am gandit business-ul acesta a fost, in primul rand, pentru a oferi si altora ocazia de a darui emotie pura. Deci publicul Ostara sunt acei oamenii care pun pret pe conexiunea lor cu cei dragi si vor sa le arate iubirea printr-o bijuterie personalizata cu emotie. Ostara poate fi si un talisman pe care sa ni-l daruim noua insine si care sa poarte un motto de viata sau un mesaj pe care il vrem aproape de suflet.

ostara15

Clientul tau cel mai drag, o sa spui ca toti sunt dar sun sigura ca ai o amintire mai puternica cu unul dintre ei?

Fiecare comanda este speciala, fiecare mesaj de iubire ma inspira sa adaug noi dimensiunii povestii Ostara. Se intalmpla in fiecare saptamana sa livrez o bijuterie si sa plec inlacrimata, iar vestea minunata este ca toate lacrimile sunt de bucurie. Sunt atat de multe povesti de iubire in spatele bijuteriilor Ostara, incat e greu sa aleg una, dar cred ca una dintre cele mai puternice momente a fost atunci cand am primit o comanda de la o tanara insarcinata, care a inregistrat pulsul bebelusului ei inca nenascut si a vrut sa graveze amprenta sonora pe bratara.

ostara13

Cat a durat de la idee pina la implementare?

Au fost multe luni de documentare, de schite, de idei, de razgandeli, de ajustari, insa am reusit in mai putin de un an sa pun pe roate Ostara. Acum, cei care vor sa descopere bijuteriile cu suflet, ne pot gasi la www.ostarawave.com.

ostara3

Care a fost cea mai frumoasa voce pe care ai imprimat-o?

Bijuteriile Ostara isi dubleaza valoarea atunci cand e imprimata cu vocea unui om drag celui care o poarta. Iar pentru mine, vocile cele mai frumoase au fost ale tatalui si fratelui meu, pe care le-am inregistrat si asezat pe o bijuterie pentru mama.

Si daca vorbim de voci frumoase, sunt mandra ca vocea inconfundabila a Loredanei Groza se afla acum pe una dintre bijuteriile Ostara.

ostara1

Dar cel mai frumos mesaj?

Pe langa pulsul bebelusului, am primit o comanda aparte de la una dintre prietenele Ostara, Andreea, care a inregistrat sunetele naturii dintr-o zi splendida de vara. O simfonie de fosnete, ciripituri si mumur de apa, care acum sta asezata pe un pandantiv din argint.

Cat dureaza de la comanda pina cand cel care comanda primeste?

Cel mult 10 zile, de cele mai multe ma straduiesc sa aduc comenzile cat mai rapid clientilor pentru ca sunt nerabdatoare sa le livrez emotie si sa le vad reactiile.

ostara2

Cum ai ales aces nume?

Bijuteriile mele poarta o semnificatia puternica, astfel ca si numele trebuia sa fie unul la fel de sugestiv. Ostara este un alt nume al primaverii, este zeita fertilitatii care, odata cu Echinoctiul de primavara, aduce lumina, dragostea si viata, aduce renasterea si fertilitatea primaverii, aduce bucuria reinventarii si emotia trezirii la viata.

ostara6

Ce crezi ca mi s-ar potrivi mie cel mai bine? Aur sau argint? rosu sau negru? inima sau triunghi? Si ce mesaj ai scrie?

Eu as alege un colier din aur galben cu mesajul #pasiune, asezat pe o forma din inima rotunda, alaturi de 2 forme goale, patrat si triunghi. Cred ca pasiunea si caldura ne leaga, la fel si rigoarea si seriozitatea cu care facem lucrurile, de aceea am ales sa asez mesajul pe un element rotund si sa il completez cu doua forme in colturi.

ostara14 ostara11

Primele imagini de la Forest School Brasov, cea mai frumoasă grădiniță pe care am văzut-o vreodată

 

forest-school-11

Va povesteam acum cateva luni ca la Brasov se deschide prima gradinita din padure din Romania. Articolul initial il gasiti aici.

Gradinita s-a deschis, are un succes imens. Au fost 56 de cereri pentru 18 locuri. Deja sunt rezervari pentru anul urmator.

Iata ca multi parinti inteleg ca educatia poate sa aiba alte rezultate daca nu se face intre patru pereti.

Mancarea e super sanatoasa, educatori scoliti in strainatate si super deschisi la minte, lenjerii de pat organice, ore de yoga si creativitate, perete de catarare si luuungi drumuri prin padure. Toate sunt ingredientele unei povesti de succes.

forest-school-1

forest-school-2

 

forest-school-4

 

forest-school-6

forest-school-8

forest-school-9

forest-school-10

forest-school-interior

forest-school-interior1

forest-school-interior3

forest-school-11 forest-school-12

forest-school-14

forest-school-16

forest-school-17

 

forest-school-19

forest-school-20

 

forest-school-23

 

forest-school-26

forest-school-27

forest-school-28

forest-school-29

yoga

yoga1 forest-school-27

mancare5

mancare3

mancare

mancare-2

Mai multe detalii despre Forest School gasit aici

Concurs! Spune-mi cum a fost examenul tău de admitere la facultate

Update!!!

Delia Burca este castigatoarea concursului! Felicitari, Delia! Multumesc tuturor participantilor!

castigatoare

 

N-am intrat din prima la facultate si asta a produs un mic cutremur la acea vreme. Acum vad lucrurile diferit, desigur ca nu m-as mai stresa pentru un esec de moment. Luasem 10 la economie la BAC asa ca nu am mai citit nimic, desigur ca pina la admitere am uitat….Ma rog, am intrat cu brio anul urmator si restul e istorie.

Pentru ca pe 1 octombrie incep cursurile in universitatile din toata Romania m-am gandit sa te provoc la un concurs.

162awg703-70-web-570x708

coperta_zip

Intrebarea e simpla:

Cum fost pentru tine examentul de admitere? Spune aici printr-un comentariu ce iti amintesti, emotiile, momentele funny, esecul sau reusita.

Premiul e minunat!

Un voucher de cumparaturi la Zip Up. Poti sa iti iei cu el cel mai cool rucsac pentru facultate.

14359811_10154485084892114_490432804_o

Durata:

Concursul se incheie vineri seara la ora 24.00. Anunt castigatorul sambata dimineata la prima ora aici pe blog si pe facebook.

Si ca sa iti faci o idee si mai clara, iata cateva din Minunatiile de la Zip Up.

162ong706-90-web 162ong706-75-web-570x708 162swe703-42-web

13221057_582630948581855_2826306823279870192_n

 

Concurs! Hai cu mine la FEST(IN) pe BULEVARD

Toamna mea incepe cu teatru. Am vazut zilele trecute O poveste simpla, o super piesa la Nottara. Actorii s-au intors in spatiul de pe Magheru, acolo unde le e locul, acolo de unde ii stie toata lumea.

Conducerea de la Nottara pune la cale un super festival ajuns deja la a IV a editie. FEST(IN) PE BULEVARD o sa ridice nivelul cultural in octombrie cu 31 de reprezentatii. Sunt 13 zile de festival si 600 de oameni implicati.

14469405_1271743899516449_643228758_n

Am acceptat cu bucurie sa fac parte din echipa blogerilor care sustine acest frumos eveniment si a trebuit sa aleg o tara, de fapt un teatru din strainatate care vine la FEST(IN) PE BULEVARD.

Si am ales Bulgaria pentru 2 motive:

  1. Sunt fan Bulgaria de cand ma stiu . Imi plac bulgarii cu umorul lor. Sunt mucaliti

  2. Mi-a placut piesa din festival care se va juca la Nottara

    afis-plakat_nora_22

Nora (sau O casă de păpuşi) este una dintre piesele de referinţă ale lui Ibsen, care, ca multe dintre scrierile sale, au fost considerate scandaloase pentru că puneau la îndoială rolul tradiţionale din societate. Nora, protagonista piesei, îşi părăseşte soţul şi copiii în încercarea de a se descoperi pe sine, lucru de neconceput în 1879, când a avut loc premiera.  O casă de păpuşi a avut parte de numeroase montări în întreaga lume, precum şi se ecranizări la Hollywood, cum ar fi cea din 1973, cu Jane Fonda în rolul Norei. Participarea Teatrului Dramatic şi de Păpuşi din Vraţa face parte dintr-un parteneriat de lungă durată dintre Teatrul Nottara şi cel bulgar. Trupa bulgară a fost prezentă în toate cele trei ediţii anterioare ale FEST(IN) pe Bulevard, unde a prezentat Liselotte şi luna mai de Pozsgai Zsolt în 2013, Fasole de Elin Rahnev în 2014, şi Tatăl de August Stindberg în 2015.

nora4

nora5

Acum ca v-am dat toate detaliile despre piesa pe care o sustin va provoc la concurs. Trebuie sa faceti 2 lucruri

  1. Lasati aici pe site la comentarii prima voastra amintire legata de teatru, primul spectacol pe care la-ti vazut
  2. Descărcaţi cover-ul de mai jos, puneţi-l pe pagina voastră de facebook 14483388_1271741039516735_371509011_n-1

     

     

    Am 3 premii pentru voi:

    1.      O invitaţie dublă la spectacolul Nora

    2.      Cartea Nora de Henrik Ibsen, audiobook

    3.      Un pack de bere Staropramen

Concursul incepe azi si se incheie pe 9 octombrie. Pe 10 dimineata aleg castigatorul. Succes!!!

Concursul internațional George Enescu te provoacă : Trăiește-ți visul!

KV-Concurs-Enescu-2016 (1)

Să vă spun un secret: Când eram mică visam să fiu cântăreață de operă. Ai mei m-au dat la cor dar s-a dovedit că nu-s vreun super star. Aveam voce, am si acum, dar nu de primadonă. Prin clasa a 3 a am realizat că nu e de mine și mi-am văzut de scoala si jucatul in fata blocului cu cheia de gat, ca orice copil normal al epocii de aur. Prin clasa a 10 a am vazut filmul Stiri de televiziune si atunci am stiut ca vreau sa ma fac producator tv.

Mi-am urmat visul si am muncit enorm pentru asta. Si-am reusit. Am credinta ca  viata este despre alegeri. Sa ai curajul sa alegi si sa mergi drept pe drumul tau ca sa iti atingi visul.

In cateva zile incepe Concursul International George Enescu. E genul de eveniment pentru care am lasat Brasovul si m-am mutat in Bucuresti.

196 de concurenti din toata lumea se lupta. Fiecare pentru VISUL lui.

Tema Concursului din 2016 este puterea a da viață visurilor noastre, putere care îi animă și pe tinerii concurenți să se pregătească, să muncească și să performeze pe scenă, în fața juriului și a publicului.

Mi-am amintit de visul din copilarie cand am descoperit aplicatia  prin care publicul e invitat să descopere cele patru secțiuni de Concurs, Vioară, Violoncel, Pian și Compoziție dintr-o perspectivă inedită.

Intri în aplicație, îți faci testul și afli dacă visezi ca un violonist, ca un violoncelist, ca un pianist sau ca un compozitor! Descoperi cu ce fragment muzical semnat de Enescu rezonezi și ce citat din George Enescu se potrivește cel mai bine personalității tale, precum și care sunt recitalurile și concertele din cadrul Concursului Enescu pe care ți le recomandăm.

Ideea mi s-a parut geniala, mi-am facut testul si rezultatul m-a facut sa zambesc.

Screen Shot 2016-08-31 at 11.20.07

Am aflat si ce citat mi se potriveste dar si ce eveniment:

„Perfecțiunea, care este pasiunea atâtor oameni, nu mă interesează. Ceea ce contează în artă este să vibrezi tu însuți și să îi faci pe ceilalți să vibreze.” – George Enescu

Evenimentul care ți se potrivește cel mai bine din cadrul Concursului Enescu 2016:
Concertul de Deschidere, 3 septembrie

Apliacația e foarte faină, testul usor de facut, te invit sa incerci si tu:

http://concurs.festivalenescu.ro/impartaseste-ti-visul-2/

M-as bucura daca mi-ai lasa si rezultatul tau aici pe blog la comentarii.

Concursul International George Enescu incepe sambata. Aveti tot programul, aici.

 

LANIDOR, cel mai mare producător portughez de haine pentru femei vine în România

Toamna vine cu o veste super buna pentru mine. Se deschide pe 1 septembrie in Bucuresti in cadrul centrului comercial ParkLake, primul magazin LANIDOR din Romania.

13996262_1106855932693285_4033450341314387756_o

LANIDOR este un brand de haine foarte vesele pentru femei si copii. Este cel mai mare producator de haine pentru femei din Portugalia, are 100 de magazine in toata lumea. E un brand care s-a dezvoltat spectaculos in 50 de ani.

lanidor6

lanidor7

lanidor-8

lanidor-9

 

In vacantele mele din Portugalia am descoperit hainele astea  super bine facute, din materiale foarte, foarte faine ( am o mare problema cu asta cand cumpar ceva care nu e  ieftin si dupa 3 spalari arata ca de la second hand de acu 20 de ani ). Si culorile imi plac. Nu prea port eu imprimeuri dar in magazinul LANIDOR din Vilamoura mi-am gasit vara asta o super bluza. Nu m-am putut abtine si am plecat cu ea acasa. Desigur, dupa ce am platit-o :)) Si dupa ce am facut si selfie pentru posteritate.

lanidor8

Am comparat pozele facute de mine in vacanta in magazinele din Vilamoura si Faro si pozele de prezentare LANIDOR Romania, marfa e aceeasi. Stiu ca multa lume are senzatia ca brandurile mari aduc in Romania marfa mai putina sau mai proasta calitativ. Nu e cazul aici.

lanidor-11

coperat lanidor

Mai multe detalii si noutati despre aflati de pe pagina de facebook LANIDOR Romania.

 

The Marine Rope. Bijuterii cu iz de mare

13934852_1733579826911087_2083402312647208896_n

E plin facebookul de tot felul de bijuterii handmade. Mie insa mi-au sarit in ochi cele de la The Marine Rope.

Mi-am dat seama ca nu sunt facute din ata obisnuita si am vrut sa aflu mai multe.

Am stat de vorba cu Dana Iordache, personajul din spatele proiectului TheMarineRope. Are o poveste care iti arata ca orice e posibil, daca ai incredere in tine si te opresti putin din goana de zi cu zi, ideile bune vin repede.

Ideea de a prezenta publicului larg acest proiect a venit in 2015 dar primele mele modele de bratari si lanticuri au aparut in urma cu trei ani in 2013. 

Trei lucruri ador in viata, trei lucruri simple, calatoriile de orice fel (in natura,sa vizitez orase, sa admir arhitectura), filmele si mancarea buna.

Tot ce creez practic isi are inspiratie in una din aceste pasiuni. 

In 2013 il insoteam pe sotul meu in Danemarca unde fusese transferat pentru o perioada cu jobul. Nu stiam limba, eram singura pe parcursul zilei, nu cunosteam pe nimeni. Dupa o perioada am avut sansa de a fi invitata intr-un grup de socializare organizat de reprezentanti din firma sotului. Am descoperit noi prieteni in acest grup. Aveam colegi din toata continentele lumii. Eram toti asa de diferiti, o diversitate culturala, lingvistica, traditii si obiceiuri pe care nu le intalnisem niciodata. Socializam, organizam evenimente, faceam voluntariat si ma simteam apreciata si implinita. In fiecare saptamana una dintre noi gazduiam o masa festiva cu mancaruri traditionale din tara fiecaruia. Acolo mi-am perfectat abilitatile culinare si sincer am degustat cele mai exotice arome din viata mea. 

Odata am avut un proiect prin care trebuia sa daruim un mic cadou celorlalti colegi, ceva creat de fiecare dintre noi.

Intr-o zi am iesit cu sotul meu la plimbare pe plaja. Danemarca este tara bicicletelor. Ca faci 2 km pana la supermarket sau 100km tot aia e. Eu pedalam zilnic, cu rucsacul in spate si nici nu am simtit lipsa masinii care practic nu isi gasea utilitatea pentru mine.

Am ajuns pe plaja si m-am asezat intr-un hamac. Si ma gandeam. Rucsacul era pus pe nisip si fara sa imi dau seama nivelul apei crescuse si jumatate eram practic in mare. Eu vazusem hamacul construit din sfoara marina groasa cat 3 degete si ma uitam cat de frumos e impletit, cat de util si cat de trainic e. Sa reziste la umezeala, vant si atata sare mi se parea fantastic.

The Marine Rope - de unde a plecat ideea

Atunci mi-a venit ideea poate as putea sa fac niste lanticuri si bratari, tinand cont ca oamenii erau foarte deschisi la accesorii inedite. Mi-am luat telefonul si cautam daca gasesc sfoara de cumparat. Sotul meu mi-a facut atunci poza pe care ti-o atasez aici. Nu mai are nici calitatea necesara dar e o amintire memorabila pentru mine.

Am reusit intr-o saptamana sa procur si sa realizez primele mele lanticuri care au avut un succes neimaginat. Toti au fost uimiti de simplitatea materialului, designul revolutionar, utilitatea dar si factorul de WOW.

 

13938468_1736963889906014_2313523846864611834_n

13938502_1735194246749645_3651286406138882031_n

13892198_1735194243416312_533912219188002159_n

13886298_1734006153535121_177048948544467486_n

13887053_1734006160201787_5593024056481069388_n

Cu cat m-am mai perfectionat, si am avut acces la materiale mai bune am reusit prin intermediul localnicilor chiar sa organizam in cadrul proiectelor sociale evenimente prin care donam creatile in scopuri caritabile.

13932919_1732853006983769_1539892847510406923_n

Revenind in Romania am decis sa reiau activitatea de creatie, sa vin cu modele potrivite anului 2016 si de ce nu, sa ma axez pe produse care intruchipeaza esenta traditiilor romanesti. Intr-o perioada in care IA romaneasca a devenit un accesoriu fashion popular de care suntem mandri, este normal ca TheMarineRope sa isi exprime respectul pentru tara noastra si sa ofer clientilor mei niste accesorii de care sa fie mandri si care ii vor scoate in evidenta.

13934572_1733321496936920_9169471078679827677_n

13935019_1733579823577754_5401166900761324628_n

13934852_1733579826911087_2083402312647208896_n

13934626_1733579830244420_6205674328141470639_n

De afara pare usor sa faci o bratara, chiar si un colier. De fapt, sunt zeci de minute de munca:

Sunt modele care se fac in zeci de minute. Sunt modele care se fac si in doua ore jumatate. Astept feedback de la potentialii clienti, personalizam impreuna, este un continuu proces creativ si de imbunatatire.

13938455_1738768143058922_5786109826716622747_n

13912585_1734382693497467_4476319626051389641_n

13895445_1733579853577751_7328102083714428477_n

Ca orice produs facut manual autentic e vorba de multa rabdare, atentie la detalii, si multa munca. Eu sprijin activitatea creativa a romanilor care investesc timp, pasiune si bani in aceste proiecte si in acelasi timp regret ca multe businessuri care se recomanda ca handmade autentic sunt de fapt produse in masa in general in Asia.

Mi-a placut povestea Danei, imi plac oamenii care au o idee si au curaj sa plece la drum pentru visul lor. Jos palaria!

13938438_1737932273142509_5268553738433021187_n

Minunatiile create de Dana le gasiti pe pagina de Facebook, The Marine Rope. Le puteti admira si comanda direct acolo.

 

Octavia Geamănu, muza Oanei Săvescu pentru o colecție specială de rochii

Octavia Geamănu e însărcinată. O cunosc pe fata asta de vreo 9 ani si e genul ZEN. Ei si acum inchipuiti-va că e însărcinata. Așa că zenul e exponential 🙂
Si din relaxarea asta uneori vin super ideile ( sa nu va povestesc câte imi treceau mie prin cap cand eram gravida :))
octavia-geamanu-oana-savescu-rochie-2-2
Octavia a lansat cu prietena ei, creatoarea de modă Oana Săvescu o colecție de haine pentru viitoarele mămici.
 Octavia povesteste cum a  inceput totul:
Sunt intr-o perioada in care imi vin tot felul de idei, culmea, care de care mai practice. Nu doar corpul trece prin transformari, ci chiar si eu simt cum pasesc spre urmatorea etapa a dezvoltarii mele. Am energie creativa, inspiratie de care trebuie sa profit ca sa pot materializa ideile. E o perioada faina… Asa ca ideea acestei colectii de rochii dedicata in special viitoarelor mamici, a venit in aceasta perioada.
Intr—o dimineata, pe la 4, cand faceam planton, cautam pe diverse site-uri haine de gravide. Mi se pareau toate triste, horror, deprimante chiar. Mi-am zis ca nu pot purta in veci asa ceva, deci trebuie sa imi fac eu cateva rochii. I-am scris pe facebook chiar atunci prietenei mele, designerul Oana Savescu.
 M-a incurajat si faptul ca zilnic primesc mesaje pe blog sau pe facebook in care sunt intrebata de unde am rochia X, camasa Y, etc…
Prin urmare i-am spus Oanei ca as vrea sa facem ceva frumos pentru femeile insarcinate care isi doresc sa arate asa cum spun toti cei din jurul lor ca arata: infloritoare, superbe, magnifice!
O colectie limitata, O.G. by Oana Savescu. Totusi, pentru ca sunt calculata atunci cand vine vorba de buget, i-am spus ca imi doresc niste modele care pot fi purtate si dupa sarcina. Sau chiar si inainte. 🙂 Si, foarte important, pretul sa fie acceptabil. Asa se face ca cea mai scumpa rochie costa doar 359 de lei.
IMG_5843
IMG_5700
IMG_5678
Oana a imbratisat cu drag ideea si de aici…e meritul ei. Eu nu m-am transformat in designer peste noapte, chiar daca e la moda J. E meritul ei.
Cand am mers la atelier, peste o luna, avea deja toate modelele facute. Imi veneau manusa. Sa-ti mai spun ca nu mi-a luat masuri? 🙂
Colectia am lansat-o saptamana trecuta iar rochiile se fac la comanda.
IMG_5665
IMG_5651
Oana Săvescu explică de ce această colecție e specială:
Cand am primit mesajul Octaviei,am ramas placut impresionata si deja a doua zi am dat drumul la treaba. Am cules cateva informatii despre ce ar vrea Octavia, culori, rochii gen , ce cauta o femeie insarcinata de fapt- comoditate, naturalete si rochiile sa fie romantice, sa ii evidentieze cea mai frumoasa perioada din viata.  
IMG_5565
 
Am ales si culori simple, de baza fiind alb-usor de accesorizat si sa nu atraga caldura, dar si imprimeuri , prima pe lista fiind cea cu fluturi-pasiunea mea si cu flori. Am ales materiale usoare si astfel am creionat 12 tinute pe care le-ar purta si Octavia, care este insarcinata si eu, care nu sunt insarcinata , dar sunt foarte comode si usoare.
Octavia a fost muza colectiei, ea este o fire romantica, vrea sa se simta comod si sa ii dea o buna-dispozitie tinutele pe care le poarta. Cred ca am reusit , deoarece si eu si ea, purtam aceste modele cu mare drag. Ne bucuram ca desi, de curand lansata, aceasta colectie se bucura de success in randul doamnelor si domnisoarelor.
Oricine poate sa poarte o rochie din colectia O. G. by Oana Savescu.
IMG_5542
Doamnelor si domnisoarelor, daca v-am facut pofta de rochii, aveti mai multe detalii despre modele, materiale si cum puteti comanda,  pe siteul Octaviei.

Tabăra. Cum ne stresăm copiii cu fricile noastre

Aceasta este o poveste adevărată. O lecție de viață pentru mine.

13775621_611934422313935_9185821617625928002_n

În ultimele zile de vacanță în Bulgaria, la mare, mi-au căzut ochii pe niște fotografii. Copii fericiți într-o tabără de dezvoltare personală. “Măi să fie… la vârsta asta?” E drept, așa am gândit. M-am uitat la poze și am văzut numai zâmbete, am cerut apoi detalii și m-am gândit că ar fi o idee bună să o trimitem pe Maria în tabără o săptămână, mai ales că locația era aproape de casă, în Corbeanca. Tabăra era și cu cazare dar cei mai mulți copii plecau acasă la ora 6 și se întorceau a doua zi. Mă consult cu Popa. El zice: „Da, imediat.” Și o întrebăm pe Maria:

– Vrei în tabără?

– Daaaaa!

După ce vede pozele devine și mai încântată apoi, brusc, pe la ultimele fotografii din album mă întreabă:

– Daa, se doarme acolo???

– Doar dacă vrei, dacă nu la 6 vin și te iau acasă, zi de zi.

– NU VREAU!

După o întâlnire cu Mihaela Tone, psihologul care organizează tabăra, vine și prima zi. Plecăm voioase amândouă din casă. În mașină începe:

– Da nu dorm acolo, nu?
– NU.
– Dar dacă vreau să rămân peste noapte mă lași?
– Normal. I-am spus-o cu vehemența omului care știe ce are la ușă. Fie-mea și dormitul în altă parte… hahaha.

Ajungem în Paradisul Verde și plec zâmbind, lăsând-o și pe ea zâmbind că dăduse peste un păun care se plimba prin curte. Mi-am făcut programul ținând cont că trebuie să o ridic pe Miss Popa la ora 6 seara, să o aduc acasă.

La ora 16:00 sună telefonul. Văd scris pe ecran Mihaela psiholog. Îmi dau ochii peste cap și gândesc rapid: „Da, precis e vreo dramă, precis și-a pătat una din cele 7 rochii pe care și le-a luat la ea iar acum e botoasă ori a văzut vreun bondar imaginar.”

– Alo, da!
– Bună mamiiii! Cu acea voce mieroasă de #vreaucevadelaMegaImage.
– Bună puiule, totul bine?
– Da da. Dar te-am sunat să îți spun că eu rămân aici.
– Poftim?!
– Da, rămân aici peste noapte. Mă lași?
– Desigur… Vin să îți aduc pijamaua și eventual un sac de dormit.
– Nu e nevoie mami, că am și plapumă și cearceaf și pernă… să vii să vezi că dormim în copac.
– Bine iubito, ne vedem la 6, am zis frumos și ferm.

Am închis și l-am sunat pe Popa repede:

– Fie-ta vrea să rămână în tabără.
– Bineeeee.
– Stai că abia e ora 4. Vedem mai încolo…

Mergem să îi ducem pijamalele și o găsim desculță, pe iarbă, cu părul ud. Să ne înțelegem, copilul nostru nu vrea să își dea șosetele jos nici când sunt 40 de grade!

13690811_10206733407799986_1151577326826757306_n

Mă uit la ea și văd cât de fericită e. Ne trage de mâini pe amândoi și ne arată unde o să doarmă.

Ajungem la căsuțele din copaci. Intru și mă uit la scară cât e de înaltă, îngustă și aproape verticală și primul gând care îmi vine în minte este: #cumosăîșirupăgâtulaici. Geamul nu se închidea prea bine, patul mi se părea prea mic, pătura prea groasă și cearceaful prea apretat. Plec cu inima îndoită dar bravând în fața lui Popa: „Ce tare, ce tare! Rămâne în tabără.”

13770339_611935262313851_9189114032788576860_n

13686785_611934382313939_2864860955415259626_n

Ajungem acasă, el își pune un pahar cu bere și dau să îmi fac un Aperol Spritz. În secunda următoare mi se instalează așa un nod în gât. Cam de dimensiunea unui măr ionatan. Decid să nu beau nimic că poate mă sună copilul să îl salvez.

– Măh Popa, cum doarme măh ea în copac? Dacă femeia aia nu stă cu ei, dacă își rupe gâtul? Dacă se trezește, se sperie și fuge?

Popa râdea:

– Încetează, nu are ce să pățească.

O sun pe prietena mea Gabi (psiholog) și ea cu copilul în aceeași tabără.

– Măi Gabi, de ce îi culcă în copac? Că sunt suficiente camere în care să îi culce!
– Păi, pentru experiență, e o aventură. Este o tabără de dezvoltare personală și sunt puși în situații neprevăzute. Calmează-te, o să fie bine, nu pățește nimic.

Aparent, m-am calmat. Atât de calmă eram încât nu am avut somn deloc. La 2:30 mă întrebam de ce mi-oi fi dezinstalat eu jocul ăla cu ferma de pe facebook. Croșetam în mintea mea scenarii halucinante cu ce se întâmplă în tabăra vieții. Așteptam să sune telefonul. Eram convinsă că o să sune fie-mea după ajutor. Pe la 3:00 m-am așezat în pat lângă Popa și m-am tot foit până l-am trezit. El:

„Hai, liniștește-te că e ok! Dacă nu era ok ne suna cineva.” În momentul ăla am început să plâng: „Daaaaa, că noi ne lăfăim în patul ăsta mare și copilul nostru doarme într-un copac. Ție ți se pare normal????”

M-am ridicat nervoasă că nu înțelegea gravitatea din gândurile mele și am ieșit pe balcon. Noi stăm în Mogoșoaia. Mă uit în zare spre Corbeanca și, desigur, suferind de scenaristă cronică îi strig lui Popa:

„Măăăh, e un nor negru fix peste Corbeanca. Un nor mare, mare! Dacă vine furtuna și îi trăznește acolo în copac?”

De data asta Popa a început să râdă:

„Hai, lasă, treci la culcare. Norul ăla mare și negru e noaptea. Fie-ta sforăie la ora asta.”

Am adormit pe la 4 jumătate, cu ochii înfipți în tavanul unde scriam mental toate fricile de pe pământ.

M-a trezit telefonul la 8 jumate.  Maria:

– Bună dimineața mamii!!! M-am treziiiit! A fost super în copac!!

A doua zi a fost mai ușor. M-am calmat.

13781980_10206753121972828_6924075405843465232_n

Tabăra s-a terminat cu bine și Maria a învățat o mulțime de lucruri dar a și scăpat de anumite frici. Mihaela si Paul, actorul cu care s-au jucat si au facut teatru i-au „dezghețat” pe copii.

13620106_611933468980697_5236309736112944008_n

13781813_611934228980621_481842629815471870_n

13754217_611934562313921_233033199911186712_n

13669171_611934648980579_8559936445283425042_n

13754140_611934705647240_2194713167294905045_n

Am întrebat-o pe Mihaela Tone, psihologul  care a organizat tabăra, de ce am trecut eu ca mamă prin așa calvar. Răspunsul m-a lămurit și liniștit deopotrivă.

” În aceste tabere, încercăm în primul rând să stimulăm capacitatea de adaptare a copilului la situații noi, oferind suportul psihologic necesar, prin încurajare, motivare, emoții pozitive. De aceea ne place să spunem că este locul ideal pentru prima tabără a copilului.

Am fost plăcut surprinși să constatăm cum, unii copii nu au mai vrut să plece seara, dorind să rămână cazați peste noapte alături de noi, punându-și pe jar părinții. Un moment greu pentru aceștia desigur, mai ales dacă se află la prima experiență a desprinderii de copil.

Dar cine să înțeleagă că nu-i deloc ușor? Doar ceilalți părinți aflați în această situație! 

 Copilul își vede în continuare de experiența lui, testându-și propriile limite, iar părinții se perpelesc toată noaptea cu gândul la cel mic aflat departe. 🙂 Desprinderea copilului de părinte, așa-numita tăiere a „cordonului ombilical”, presupune un efort comun – a copilului și a părintelui. Nu de puține ori, mamei îi este mai greu să facă acest pas decât copilului, iar anxietatea de separare este amplificată de trăirile părinților sau de ceea ce aceștia îi transmit copilului subliminal. Hiperprotecția copilului se poate explica prin nevoia de a ne proteja „puiul”, nevoie puternic ancorată genetic, asigurându-ne astfel de perpetuarea și transmiterea propriilor gene.

Nevoia de control asupra propriei vieți, acum iată și asupra vieții celui mic, ne adună în desaga amintirilor nopți albe de grija copilului, dar, mai ales, de dragul lui!” 🙂

Concluzii:

Nu lăsați frica voastră să strice bucuria copiilor. Maria mea de abia așteaptă să se întoarcă în tabără și eu nu mai am nicio teamă legată de această ideea.

13770253_10206730987659484_1607554674259014370_n

Vă recomand cu tot dragul tabăra Mihaelei Tone.  Următoarea serie incepe pe 22 august. Iată programul si detaliile oferite de Mihaela:

TABARA DE TEATRU SI DEZVOLTARE PERSONALĂ
Distracție – Diversitate – Dezvoltare emotionala
(4 – 11 ani)

Punem accent pe calitatea relațiilor dintre copii
Dezvoltarea abilitaților de socializare
Dezvoltarea capacitatilor de comunicare si exprimare in public
Expresivitate
Incredere in sine
Dezvoltare emoțională
Surprize!!

Masa

Piscina

Activități în aer liber – biciclete, trotinete, pescuit, excursii in împrejurimi, hipodrom, lac, pădure, case in copaci etc
Teatru
Activități creative
Activități de dezvoltare emoțională
Program personalizat si adaptat pe categorii de vârsta

Având in vedere ca obiectivul nostru este dezvoltarea personală a copiilor, este necesar un interviu cu participanții pe care nu-i cunosc încă.
Deja pregătim cele mai frumoase activități pentru copii!!

Este locul ideal pentru prima Tabara a copilului.

Cost: 850 lei
(între orele 9 – 18, cu posibilitatea se cazare contracost, 150 lei)

La cerere, asigurăm transportul zilnic din București.

Unde: Paradisul Verde, Corbeanca – un loc de vis, poate cel mai frumos loc pe care il știu in apropierea Bucureștiului.

Traineri:
Psiholog Mihaela Tone
Actor Paul Diaconescu

Înscrieri / rezervari in mesaj privat pe facebook : https://www.facebook.com/Psiholog-Mihaela-Tone ( aici gasiti mai multe fotografii ) sau pe email:mihaela_tone@yahoo.com

 

10 motive să îți faci vacanța în Algarve

1. Plajele din Algarve sunt cele mai bune din Europa.

13987630_10206878875396585_3645945051843868052_o

13962989_10206878906157354_2528910563294429525_o

2. Peisajele. Sunt absolut spectaculoase. Apă, nisip fin şi stânci. Impreuna, într-un tablou care îţi taie respiraţia. Oceanul Atlantic face show în fiecare zi: valuri uriaşe şi apusuri ca in filme.

13925885_10206878937278132_6601539968074339307_o

13938089_10206878937158129_3582276190970311517_o

3. Cape St. Vincent. Cel mai sud vestic punct din Europa.

13958123_10206878905877347_6729289837756332231_o

13923685_10206878937718143_3932694492969136507_o

4. Cazarea. E o destinaţie perfectă pentru toate buzunarele. Poţi închiria o garsonieră sau un apartament în regim hotelier la un preţ rezonabil dar poţi să te cazezi şi în hoteluri de 5 stele cu meniuri bio. Preţurile încep de la 638 de euro de persoană.

13909371_10206878899077177_8333450066007542250_o

5. Mâncarea. Tradiţionala mâncare portugheză, meniurile pline de oferte cu peste şi fructe de mare, îngheţată home made, patiserie fină şi fructe exotice

13882218_10206865403499796_2452687381760416218_n

6. Distracţiile pentru copii. Zoomarine Algarve e locul unde poţi vedea super show-uri acvatice. Delphine emotions este cea mai tare experienta: inoti cu delfinii! Anual turistii se bucura de FIESA, cea mai mare expozitie din lume de sculptura in nisip

13906924_10206878892437011_7693990294233524775_n

13962989_10206878906397360_2424315844788265539_o

7. Ilha Deserta. O insuliţă în ocean unde ajungi cu feribotul şi poţi să stai o zi întreagă. Pe toată insula nu există decât un restaurant.

13987630_10206878875396585_3645945051843868052_o

IMG_8048

8. Marina din Villamoura. Cele mai frumoase ambarcaţiuni de lux din Europa se strâng aici în fiecare vara. Cu puţin noroc dai ochii cu Ronaldo. Dacă nu, bei o cafea de consolare la barul lui Figo

13958280_10206878883356784_7460393660227267203_o

13920155_10206878883316783_3230362763979202120_o

9. Tururile cu barca. Poţi să închiriezi o barcă pentru tine sau să faci un tur, poţi să faci parasailing sau să vizitezi grote spectaculoase.

13914000_10206878886556864_6313982229771179099_o

10. Charterul cu avionul direct Bucureşti-Faro, organizat de Cocktail Holidays. Zbori direct, nu mai  e cazul de ore lungi in aer si escale care iti manaca ziua toata.

13995616_10206878887676892_8979009664225159615_o

Zilele următoare o să intru în detalii și o să vă explic cu lux de amănunte și multe, multe fotografii de ce Algarve e o destinație de neratat.