N-am să înțeleg niciodată femeile care își pun inel gastric și declară că le-a strâns prea mult cureaua sau au ținut un regim minune.
N-am să înțeleg niciodată femeile care își pun silicoane și susțin că de fapt au descoperit sutienul minune.
N-am să înțeleg niciodată bărbații de 40+ care umblă cu fete fotomodeline, bareline și susțin că de fapt le-au ales pentru creierul lor. Doamne, Fifi, dacă ai ști cât de deșteaptă e….
N-am să înțeleg niciodată oamenii, bărbații sau femeile care ajung într-o poziție favorabilă pe care și-au dorit-o enorm și pe care o râvnesc și alții, dar care se victimizează. „Eu nu am vrut, eu nu am știut, eu nu mi-am dorit asta, dar n-am avut ce să fac”.
Care-i faza? De ce să nu recunoști că ai vrut să slăbești cu orice preț, să ai silicoane, să te duci seara la culcare cu o tânără domniță sau să ajungi la o funcție? E rușine, nu? Sau de ce?