Avem Sighisoara. Ce să facem cu ea?

Ceream săptămâna trecută recomandări pentru Sighişoara. Şi n-am primit. Şi am înţeles de ce. E închis peste tot, la 7 seara nu mai e nimeni pe stradă, nici în oraş, nici sus în cetate. Asta s-a întâmplat vineri. Zic: stai că vine sâmbătă şi se animă locul. Nimic. Mergem la Casa Cositorarului două seri la rând, pentru atmosferă şi cicolată caldă. Dar şi aici întreb de vinul ars făcut în casă. Ah, nu mai facem. Aflu şi de faimoasa ciocolată de casă cu nuci prăjite: nu o mai vindem decât la cofetărie, la laborator…ok, căutam cofetăria, în oraş, luăm ultimele 2 bucăti de ciocolată…şi ce să vezi, era veche şi nici urmă de nuci prăjite. Mai rătăcim de nebuni pe străzi şi nu ne iese în cale măcar o cafenea. Totul e închis. Sîmbătă seara. Sighişoara. Trist. Ne-am dus în oraş, înapoi în hotelul de 5 stele( super frumos, vă povestesc mâine despre el) şi ne-am uitat la televizor la revoluţie.

Aşa că îmi permit să întreb: Domnule primar din Sighişoara, aveţi o comoară, de ce nu faceţi ceva cu ea?

sursa foto: fotokolor