O prietena mă intreba saptamana trecuta ce cadouri am primit de ziua mea. Si fericita am inceput sa povestesc despre surprizele mici si mari pe care le-am avut. Pozitive toate. Gesturile facute de oamenii care ma iubesc, mesajele primite pe facebook, pantofii vietii…
– Aaa, am crezut ca  un BMW rosu…( in gluma, evident) 
Eu razand:
– Nu e genul meu.

O a treia persoana, care nu ma cunoaste si asista intimplator la discutie, greseste direct cu o ironie: 
– Poate voiai o Dacie.
– Hahahaha. Conduc o Dacie. Un Duster. 
– Ah, da?! Si eu eram cat pe ce sa imi cumpar una! ( oripilatadeidee). 

Ah, daaaa:)

Si da, imi plac inelele cu diamante, dar bratara mea preferata nu costa zeci de mii de euro. E priceless. Pentru ca are o poveste.

Pot sa ma cazez la 5 stele, sa-mi pun tocuri de 12 si sa mananc firesc o friptura care costa cat un salariu. 

Asta nu inseamna ca nu am cartela de metrou, ca nu ii cumpar fetei tricouri de la Carrefour (ca e bumbacul bun), ca nu beau apa de la chiuveta daca s-a terminat apa plata din casa sau ca nu ma uit pe catalogul de la Lidl.

Ma port frumos si cu portarul, si cu ministru. Asa m-a invatat mama.

Detest insa oamenii care isi inchipuie ca daca stau la masa cu bogatii sunt si ei bogati. Si care cred ca asa cumva, prin proximitatea data de brunch, se face si un transfer in conturi. 

Ma mai dispera femeile care atarna de un colt de costum scump barbatesc, dar dau lectii. N-am o problema cu domnisoarele sau doamnele care reusesc pe calea „sponsorizarii”. Cu sau fara verigheta. In principiu e perfectsideinvidiat sa apari in public asortata cu un barbat impecabil care face mai multi bani decat a facut tot neamul  tau vreodata. Si ce daca tu stai in casa si te uiti la mireasapentrufiulmeu in timp ce el e plecat cu „afaceri” mai mereu? Si ce daca, in principiu, nu te mai iubeste? Pina la urma e alegerea fiecaruia ce face cu viata lui. Dar, cind esti in situatia asta si vii si dai lectii altora, e mai putin acceptabil.

Si da, cred ca banii, oricit de multi, facuti de tine ca femeie de succes, mosteniti sau lasati de el pe masa cind pleaca dimineata la birou, nu cumpara bun simt. Ca nu prea se gaseste. Asa e viata. Greu 🙂

ps. in imagine e bratara vietii. avea diamante, da’ le-am dat jos:))))