De ce e obligatorie sarea cu iod în mâncarea oricui

Bio, natural, fresh, vegan, raw vegan….traim într-o lume tot mai preocupată de alimentaţie şi oferta este pe măsură. La fel şi informaţiile. Pe internet găsim zeci de articole cu titluri care mai de care mai alarmiste despre alimente. Dar cât de reale sunt? Să luăm exemplul sării.
unnamed-1
„Sare iodată, pericolul din bucătărie”
 “Sarea iodată ne umple încet, dar sigur, de cancer”
Două titluri false!

unnamed

Sarea iodată este singura care poate fi comercializată legal!
 
În România legea privind iodarea sării a fost implementată în anul 2003 și prevede introducerea iodului în sare pentru orice tip de consum: uman, animal, industrie alimentară. Comercializarea sării neiodate este permisă în România doar în farmacii și magazine tip Plafar.”
Dr. Andreea-Corina Șuvoială, medic specialist endocrinologie
 
 
Iodarea sării nu a fost o decizie comercială, ci una care ţine de sănătate. Iodul este esențial bunei funcționări a glandei tiroide şi poate fi obținut prin consumarea alimentelor bogate în Iod sau îmbogățite cu această substanţă.
Dacă avem prea puţin iod în organism nu se formează  hormonii tiroidieni. Ce înseamnă asta?
 
 
 
În cazul în care deficitul de Iod este sever și apare în timpul sarcinii, poate duce la apariția cretinismului la făt (retard mental, disfuncții neurologice, întârzierea creșterii) și la creșterea mortalității infantile. La copilul de vârstă școlară, deficiența ușoară de Iod determină apariția gușii şi a deficitului intelectual (cea mai frecventă tulburare de învățare).
Dr. Andreea-Corina Șuvoială, medic specialist endocrinologie – Clinica Bio Terra Med
 
 
Internetul este plin de articole care vorbesc despre cât de dăunătoare este sarea iodată. Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că iodarea sării este „un experiment în masă” şi că s-a făcut pentru a îmbogăţii producătorii de E-uri. Greşit. Iodul din sare nu face parte din categoria E-urilor şi nici nu e îmbolnăveşte.
 
Deficitul de Iod din organism poate duce la apariţia cancerului!
 
„Deficitul  de Iod este un factor de risc pentru cancerul tiroidian, crescând în mod special riscul de cancere tiroidiene mai agresive, cancerul tiroidian folicular şi posibil cancerul tiroidian anaplastic”
Dr. Andreea-Corina Șuvoială, medic specialist endocrinologie – Clinica Bio Terra Med
 
 Un studiu făcut anul trecut de un grup de cercetărori elveţieni demonstrează că la nivel mondial sunt aproximativ 2 miliarde de persoane care suferă de deficiență iodată. Iar această problemă este caracteristică ţărilor din lumea a-II-a şi a celor în curs de dezvoltare.
 
Organizația Mondială a Sănătății are şi o recomandare legată de cantitatea de iod pe care trebuie să o consumăm zilnic, în funcţie de vârstă.
 
 
Recomandările OMS pe grupe de vârste:
· 90 mcg/zi pentru copiii sub 5 ani
· 120 mcg/zi pentru copiii între 6 și 12 ani
· 150 mcg/zi pentru copiii de peste 12 ani și adulți
· 250 mcg/zi în perioada de sarcină şi lactație

Statele Unite ale Americii şi Elveţia au dat o lege care prevede iodarea sării încă din 1920. În anul 2015, aproximativ 100 de țări din lume aveau programe naționale de iodare a sării.

 Cu alte cuvinte….sarea iodată este bună în bucate!

Cea mai mare minciună: ” Ești frumoasă oricum „

chisel-your-own-body

„Tu esti frumoasa oricum!”

„Asta e farmecul tau!”

„Unii oameni arata rau cand sunt slabi, eu chiar nu mi te inchipui slaba…”

„Nu are sens sa mai incerci. Oricum, dupa o anumita varsta nu mai ai cum sa slabesti.”

„De ce spui ca esti grasa? Exagerezi!”

Sunt replicile pe care le-am auzit de N ori in ultimii zece ani. Nu m-a luat nimeni de mana sa imi spuna: STOP! FA CEVA!

Nu faceam sport deloc, mancam toate porcariile la ore tarzii din noapte. Aveam o rutina junk. Zaharul era rege. Nicio masa fara dulce, cam asa suna dieta mea.

Nu mancam mult, dupa parerea mea, dar mancam maxim de 2 ori pe zi. Nu exista mic dejun. Exista doar cina tarzie cu prajituri si ciocolata. Beam suc negru acidulat. Apoi m-am lasat de suc, dar degeaba. Mancam in continuare toate prostiile.

Am incercat toate regimurile posibile, le duceam vreo 3 zile, apoi abandonam. Lipsa de ambitie plus atentia celor din jur “ las ca nu se intampla nimic daca maninci o felie de tort “ m-au facut sa renunt de fiecare data.

Mi-am facut abonament la o sala de fite. Mergeam singura. Putina banda ( aveam sa aflu ulterior ca nu ai ce sa cauti pe banda decat dupa ce scazi sub o anumita greutate ca iti afectezi articulatiile si mai tare ), putina bicilceta, rezultate zero. Depresie, again.

La un moment dat, am ajuns pe mana unui antrenor. Simpatic el asa. Primul antrenament a durat aproape doua ore. M-a obosit ingrozitor, am facut o criza de bila de am stat trei zile in pat…dar febra musculara nu. Era clar ca nu e ce trebuie.

Apoi l-am intilnit pe Florin Neby. Care mi-a explicat ca la copiii mici ca un proces de slabire sanatos implica:

– sport

– alimentatie

– somn.

Dormeam 4 ore pe noapte, mi se parea super sufficient. Acum dorm 8 -9. E altceva!

Nu mai mananc nimic seara dupa 7.

Am constatat cind am primit regimul alimentar cam cat de limitate erau optiunile mele de mancare.

Nu mai gafai cand urc scarile, le urc alergand.

Am slabit 9 kilograme in 2 luni. Pentru unii e pe putin. Pentru mine e un miracol. Neby e nemultumit ca nu ma duc constant la sala pentru ca sunt mereu pe drumuri in afara Bucurestiului. Am in minte imaginea lui la birou uitandu-se la mine si intreband : Si…cand mai pleci ? E important ca  sta cu gura pe mine:  Sa nu renunti! Ma simte ca am gena lenesa care trebuie batuta la cap. In conditiile in care nu m-am dus constant la sala pentru ca am fost plecata in deplasari, am tinut cont si mai mult la alimentatie, am mers pe jos, am cautat hoteluri su sala de fitness si am alergat sus-jos pe scarile in orasele in care ajungeam.

Sunt oameni pe lumea asta cu o super disciplina. Nu e cazul meu. Am cautat mereu scuze, nu am gasit solutii. Pana acum! Si ma intrebam oare cum ar fi fost daca cineva mi-ar fi spus: „Gata, stop! Fa ceva!”

As vrea sa va rog ceva: Nu le mai spuneti prietenilor vostri care sunt grasi ca e ok, ca au farmecul lor si asa. Mai bine ii bateti la cap sa faca ceva daca nu se simt bine in pielea lor. Poate se vor supara in prima faza, apoi o sa va multumeasca. Eu as vrea sa am cui sa multumesc acum, dar din pacate toti m-au menajat, de frica sa nu ma raneasca.  II multumesc, Victoriei  Brulea care  dupa experienta ei ( a slabit 30 de kilogarme cu Neby ) a inceput sa ma bata la cap, aratandu-mi fotografii cu ea before and after. Si asa mi s-a aprins beculetul mental.

Sentimentul pe care il am acum, ca pot muta muntii din loc, nu se compara cu nimic. Am mai multa energie decat aveam la 30 de ani si o ambitie care ma face sa simt ca am luat viata de la capat. As fi vrut sa nu fi trait ani de zile cu un pitic pe creier care-mi spunea ca ar trebui sa slabesc, dar nu pot.

Schimbarile majore le-am facut eu, doar ca aveam nevoie de suport. Unii pot singuri, altii nu. Zic sa va ganditi la asta daca vreti sa slabiti. E important sa faceti publica batalia pe care o duceti si sa va gasiti sustinatori. E vital, as spune.

Lectia mea e simpla: acum simt ca nimic nu e imposibil

 

sursa foto, aici