E adevărat. Companiile aeriene pot fi obligate să îți plătească despăgubiri

L-am cunoscut pe Marian Mihail pe Facebook. Mi-a fost recomandat de un prieten drag, când eram supărată că Wizz Air îmi pierduse bagajul. El a fost omul care m-a învăţat cum să obţin despăgubirea corectă, la prețul corect. L-am luat la întrebări, să-mi explice frumos aici, pe blog, ce avem de făcut dacă zborul nostru întârzie, dacă este anulat, dacă linia aeriană ne rătăceşte bagajul sau dacă “pur și simplu” îl pierde de tot. Mai sunt firme specializate pe piaţă, dar el e singurul român care face asta, nu e reprezentant al vreunei companii străine. Ca să nu mai lungesc vorba, trec direct la răspunsurile lui, care sper să va lămurească și mai ales să vă fie utile în caz de Doamne ferește.


Cum ţi-a venit ideea să te specializezi în acest domeniu?

Am pornit de la o experienţă personală. Prietena mea lucra tot în aviaţie, dar în Emiratele Arabe Unite, astfel încât zburam o dată la câteva săptămâni ca să ne vedem, iar în una din dăţi, zborul ei de întoarcere a întârziat atât de mult, încât era în pericol să nu mai ajungă la serviciu. Transportatorul îi datora 400€, dar în prima faza nu s-a oferit să îi achite decât 25€! Ştiam foarte bine legislaţia şi situaţia, aşa că i-am contactat eu, moment în care, bineînţeles, i-au achitat toţi banii. Atunci mi-am dat seama foarte mult şi de efectele pe care le produce întârzierea unui zbor, dar şi de faptul că, majoritatea pasagerilor sunt oameni simpli, obişnuiţi, care nu s-ar gândi niciodată să apeleze la un avocat în asemenea cazuri. De aceea am creat întârziere.ro, pentru a fi mai aproape de pasageri şi pentru a putea face totul la distanţă. În peste 80% din cazuri nu discutăm decât prin e-mail, pasagerii fiind în toate colţurile ţării sau chiar în străinătate. De altfel şi pe facebook vei vedea că mulţi asta scriu în review: totul electronic, n-a fost nevoie să fac nimic, etc.

Să le luăm pe rând şi să vorbim întâi despre zborurile întârziate şi cele anulate. Există vreo diferenţă între ele din punct de vedere al legislaţiei?

Da, în timp ce un zbor anulat atrage aproape întotdeauna obligativitatea transportatorului (companiei aeriene) de a achita despăgubiri, în cazul unui zbor întârziat, e nevoie că această întârziere să fie de cel puţin 3 ore la sosire pentru a putea cere despăgubiri.

Care sunt paşii pe care trebuie să îi urmeze un călător pentru că să primească despăgubiri în momentul în care avionul întârzie sau cursa se anulează?

Trebuie, în primul rând, să-şi păstreze calmul. În timp ce despăgubirile pot fi cerute cu până la 1 an după dată zborului (în România), pasagerul mai are şi alte drepturi care nu pot fi valorificate decât atunci. Spre exemplu, dacă a pierdut o conexiune, are dreptul la un bilet pentru următorul zbor disponibil şi cazare peste noapte, dacă e cazul. Important e să îşi valorifice aceste drepturi la faţa locului. Ulterior, când ajunge la destinaţie, ne contactează, ne trimite câteva acte şi primeşte contractul prin e-mail. Odată semnat, nu mai are nimic de făcut decât să aştepte banii care îi vor fi viraţi direct în cont. Graţie ultimelor modificări în legislaţie, suntem în măsură să asistăm pasagerul 100% din faţa calculatorului, fără să fie nevoie că acesta să se deplaseze. Bineînţeles, poate să contacteze şi singur transportatorul, nefiind o procedură care să necesite în mod obligatoriu intervenţia unui avocat.

Îşi cunosc românii drepturile? Sau sunt uşor de păcălit cu un sandviş şi o sticlă cu apă?

Majoritatea ştiu că au „nişte drepturi”, însă de multe ori se mulţumesc cu faptul că au ajuns la destinaţie în siguranţă. Foarte promovat este dreptul la asistenţă, adică serviciile primite în aeroport (apă, mâncare, internet, cazare), astfel încât da, foarte puţini cunosc şi despre dreptul de a fi despăgubit.

Cred că oamenii sunt sceptici, gândirea din păcate e păguboasă din start: “eee, nu o să îmi dea banii oricum.” E adevărat?

Parţial e adevărat, teama lor porneşte din faptul că, în majoritatea cazurilor, plătesc sume mici pentru biletul de avion (am avut pasageri şi cu bilete de 5€). Pur şi simplu nu cred că pot primi, pentru anularea unui bilet de câţiva euro, sume de ordinul sutelor de euro. În continuare, mai sunt descurajaţi şi de diferenţa foarte mare de „arme”, ca să spun aşa: ei sunt nişte bieţi pasageri români, iar transportatorii sunt nişte multinaţionale cu afaceri de sute de milioane. Însă legislaţia europeană nu distinge, din fericire, între „low cost” şi „legacy carrier”, între economy şi business sau între români şi străini.

Care e cea mai mare despăgubire obţinut vreodată de tine ca avocat specializat?

Compensaţiile /pasager sunt standard, impuse de legislaţia europeană, maximul fiind 600€/pasager pentru anularea/întârzierea zborului şi aprox. 1100€/pasager pentru pierderea bagajelor. Până acum, avem cazuri destule în care am obţinut maximul. Şi mai avem cazuri destule în care pasageri care au zburat cu bilete de 10-15€, sau chiar gratis (în interes de serviciu), au primit despăgubiri foarte mari. În continuare, avem deschise şi acţiuni în instanţele civile române, pentru situaţii mai delicate, unde se impun şi daune morale. E vorba de familii care şi-au pierdut vacanţe, întâlniri cu rude sau alte evenimente din viaţă privată.

Există anumite condiţii în care nu poţi solicita despăgubiri, spre exemplu dacă eşti anunţat cu mai multe ore înainte de zbor sau dacă afară vremea este groaznică?

Legislaţia europeană vorbeşte despre nişte „împrejurări excepţionale” care, dacă sunt cauza anulării/întârzierii, exonerează transportatorul de la plata despăgubirii. Însă aceste situaţii sunt foarte puţine, fiind vorba de evenimente extreme, care nu ţin de activitatea de aviaţie civilă. Este vorba despre vreme nefavorabilă, ingerarea unei păsări în motorul avionului, acte de terorism sau greve ale controlorilor de trafic aerian. În rest, alte situaţii neprevăzute, cum ar fi greva personalului navigant propriu, defectarea aeronavei, întârzierea acumulată pe parcursul zilei, chiar şi accidentele la sol între avion şi echipamentele operatorului tehnic, nu au nicio relevanţă, transportatorul fiind obligat să achite despăgubirea. Chiar acum avem un litigiu cu un operator aerian român al cărui pilot nu a observat că maşina de ghidare de pe pistă a încetinit, lovind bara din spate cu trenul de aterizare. Transportatorul a refuzat plata despăgubirii, însă există o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu un caz similar, unde pasagerul a avut dreptate. Din păcate, pasagerii din această situaţie nu au dorit să îşi asume procesul civil, astfel încât au cedat creanţa unei agenţii de colectare, care a acţionat transportatorul în instanţa.

Cum e cu creanţele, explică-ne te rog procedura.

Există pasageri care, din diferite motive, dacă nu primesc despăgubirea în mod amiabil de la transportator, nu vor să meargă în instanţa cu cazul lor. Fie nu înţeleg tot mecanismul, fie nu au timp sau pur şi simplu nu vor să îşi asume riscul. În această situaţie, ei pot să cedeze dreptul de a acţiona transportatorul în instanţă, către o agenţie de colectare, care îi oferă o sumă de bani, pe loc. Pasagerul încasează aceşti bani rapid, fără riscuri şi costuri suplimentare, iar agenţia de colectare preia toate riscurile şi costurile procesului civil. Eu nu recomand această variantă decât dacă pasagerul este foarte grăbit sau speţa este complicată, pentru că sumele oferite sunt destul de mici (în jur de 10% din valoarea maximă a despăgubirii). Mulţi aleg această variantă deoarece au achitat sume mici pentru bilet şi aşa au siguranţă că au recuperat ceva.

Să vorbim şi despre bagaje. Care este atitudinea în general le lasă pierdute oamenii?

În cazul întârzierii şi pierderii bagajelor, despăgubirile nu sunt forfetare, ci se evaluează de la caz la caz. Spre exemplu, în cazul întârzierii bagajelor, pasagerul are dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute pentru înlocuirea unor obiecte de strictă necesitate din bagaj, iar în cazul pierderii bagajului, la plata unei despăgubiri apropiate de valoarea acestuia. Toate, în limita a aproximativ 1100€ (suma nu e niciodată fixă, deoarece se calculează printr-o formulă variabilă). Din cauză că procedura e mai complexă, dar şi din cauză că în majoritatea cazurilor bagajul este găsit în mai puţin de 24 de ore, mulţi pasageri renunţă la alte demersuri.

Care sunt paşii pentru despăgubire?

Procedura este puţin mai birocratică în cazul bagajelor. În primul rând, pasagerul trebuie să reclame lipsa bagajului încă din aeroport. Apoi, să păstreze chitanţele pentru toate cheltuielile făcute în perioada în care bagajul nu este găsit. Ulterior, fie contactează transportatorul, fie pe noi, ca să înceapă procedura pentru despăgubire. Însă, comparativ cu plata despăgubirilor pentru anularea/întârzierea zborului, plata despăgubirilor în cazul bagajelor durează mai mult.

Ce le spui celor care nu depun plângeri şi nu cer despăgubiri pentru bagaje? Aş vrea să le explici într-o singură frază de ce ar trebui să facă asta.

Le-aş spune să îşi imagineze că în locul hainelor, în bagajul pierdut se află o persoană dragă lor. Ar mai renunţa aşa uşor?

* Pe Marian Mihail îl găsiţi aici: intarziere.ro sau pe pagina de facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*